ING: Majorarea taxelor nu rezolvă problema deficitului bugetar

"Anticipez că decizia adoptată de Curtea Constituţională va duce la creşterea instabilităţii politice în perioada următoare şi la amânarea virării tranşei a cincea de la FMI, ceea ce conduce la deprecierea leului faţă de euro şi la creşterea costului finanţării statului român pe piaţa internă, dar şi pe cea externă. Cred că vom avea parte de deprecierea leului până la rezolvarea situaţiei politice şi a celei referitoare la tranşa de la FMI. Şi, de asemenea, costul finanţării va creşte pentru statul român atât pe piaţa internă, cât şi în plan extern, ca urmare a incertitudinilor existente", a declarat Chidesciuc pentru MEDIAFAX.

El a arătat că Ministerul Finanţelor va trebui să aleagă între a atrage fonduri prin plata unor dobânzi mai mari şi a contracta împrumuturi pe termen foarte scurt.

"Chiar dacă vor plăti randamente mai mari, Finanţele tot nu pot atrage sume semnificative, întrucât piaţa este stresată, iar aşteptările investitorilor au fost date peste cap de decizia de azi (vineri -n.r.). Ministerului îi va fi foarte greu să obţină fonduri suficiente şi va apela la împrumuturi pe termen foarte scurt, dar având în vedere sumele mari urmărite se va crea o presiune pe dobânzile din piaţă", a spus Chidesciuc.

Referitor la discuţiile privind majorarea TVA şi a cotei unuce, Chidesciuc a arătat că o asemenea măsură se va traduce într-o contracţie economică mai mare decât cea anticipată în cazul în care s-ar fi aplicat reducerea salariilor şi a pensiilor.

"Impactul pe care scăderea pensiilor l-ar fi avut asupra cererii private nu ar fi fost aşa de puternic precum cel care va exista în cazul majorării taxelor, ceea ce va afecta economia", anticipează economistul.

El consideră că o eventuală majorare a taxelor şi impozitelor nu va rezolva problema deficitului fiscal, în condiţiile în care cea mai mare pondere a veniturilor în PIB s-a situat în România la 34% (din 1997 şi până în prezent), iar cheltuielile au depăşit 40% din PIB la finele anului trecut.

"Veniturile în România, ca pondere în PIB, au atins în ultimii 13 ani, de când am găsit date disponibile, un maxim de 34%, indiferent de faptul că taxele au fost mai mari. Experienţa istorică arată deci că majorarea taxelor nu poate duce la venituri mai mari decât 34% din PIB, în condiţiile unor cheltuieli bugetare de peste 40% din PIB. România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB, iar numai prin taxare suplimentară nu se poate realiza acest lucru, fiind nevoie de tăierea costurilor", a spus Chidesciuc.

El spune că tăierea pensiilor cu 15% şi a salariilor cu 25% ar fi dus în 2011 la reducerea cheltuielilor cu circa 2% din PIB fiecare.

"Scăderea pensiilor, capitolul cu cele mai mari cheltuieli bugetare, nu se mai poate implementa după decizia Curţii Constituţionale. Ca să acopere diferenţa din eliminarea posibilităţii tăierii pensiilor ar trebui ca, simultan, salariile bugetarilor să fie menţinute la un nivel cu 25% mai redus decât în prezent şi personalul din sectorul public să fie diminuat cu 25%. O asemenea ajustare ar fi exagerată şi prea dureroasă", a continuat economistul-şef al ING.

El a explicat că majorarea taxelor va compensa procentul de 2% din PIB care s-ar fi economisit din reducerea pensiilor, dar a atras atenţia că deficitul în sistemul de pensii este masiv, iar acesta va persista şi chiar se va amplifica în perioada următoare în absenţa unor măsuri corective.

"Având în vedere decizia Curţii Constituţionale, un exemplu de măsuri corective ar fi îngheţarea punctului de pensie", a spus economistul.

În continuare, Chidesciuc anticipează că, indiferent de măsurile adoptate pentru majorarea taxelor şi tăierea cheltuielilor, ajustarea fiscală va fi lentă în perioada următoare, ceea ce va afecta evoluţiei economiei.

"Ajustarea fiscală va fi lentă în perioada următoare, ceea ce înseamnă că şi atunci când economia va reveni pe creştere, avansul va fi foarte scăzut până când problema fiscală va fi rezolvată, ceea ce anticipez că se va realiza în cel puţin 2-3 ani. Dacă nu se înţelege necesitatea măsurilor de ajustare fiscală, atunci piaţa va face ajustările necesare prin deprecierea leului şi inflaţie mai mare", a mai spus Chidesciuc.

El a mai afirmat că nu s-a aşteptat la această decizie a Curţii Constituţionale, pentru că era evident că o decizie nefavorabilă va face ca viitorul României să fie sumbru.

"În plus, părea destul de plauzibilă permiterea scăderii salariilor şi pensiilor", a arătat Chidesciuc, menţionând că există mai multe cazuri la CEDO în care instanţa a arătat că se garantează dreptul la pensie, dar nu şi la cuantum.