ING: Măsurile fiscale nu au efecte în piaţă; Guvernul nu are credibilitate

"Jucătorii din piaţă nu au părut prea impresionaţi de prezentarea ultimelor două seturi de date privind bugetul, în pofida progreselor înregistrate. Considerăm că aceasă problemă de credibilitate este cauzată în mare parte de faptul că Guvernul s-a bazat în trecut în mare măsură pe arierate. Această situaţie sugerează că chiar şi noi progrese ar putea avea un impact redus în zona obligaţiunilor", notează analiştii ING Bank.

Bazată pe execuţia bugetară pentru primele nouă luni, publicată în octombrie, analiza ING relevă că unele trenduri ale veniturilor şi cheltuielilor publice care au facilitat reducerea deficitului în perioada ianuarie-septembrie faţă de acelaşi interval al anului trecut s-ar putea inversa în ultima parte a anului, împiedicând atingerea obiectivelor fiscale.

Analiştii fac referire în special la scăderea veniturilor din TVA şi accize în luna septembrie. Majorarea TVA de la 19% la 24% şi creşterea veniturilor din accize au fost principalele motoare ale majorării veniturilor statului în ultimele luni, în timp ce încasările din impozitarea profiturilor au scăzut puternic.

Totodată, scăderea cheltuielilor a fost determinată în principal de reducerea investiţiilor şi a salariilor din sectorul public, în timp ce transferurile şi costurile cu bunuri şi servicii au crescut.

"O privire asupra evoluţiilor lunare ale componentelor cheie menţionate nu desenează un peisaj roz, din moment ce unele performanţe recente au regresat uşor. Veniturile din TVA şi accize s-au redus în septembrie", se spune în analiza ING Bank.

În plus, creşterea cheltuielilor statului cu bunuri şi servicii a fost cu mult mai mică faţă de costurile implicate de acoperirea unor arierate de circa 2 miliarde lei, programată pentru septembrie, sugerând că o parte din plăţile din această categorie au fost întârziate pentru următoarele luni, se arată în analiză.

ING notează că atât veniturile, cât şi cheltuielile proiectate pentru ultimul trimestru al anului sunt supraestimate.

Totuşi, dacă trendurile indicatorilor din cea mai recentă execuţie bugetară se vor menţine, obiectivul de deficit bugetar va fi atins, însă dinamica slabă a componentelor cheie eclipsează efectele pozitive ale acestei realizări.

Guvernul a convenit, în cadrul acordului de finanţare externă cu FMI, UE, Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale, să reducă deficitul bugetar la 6,8% din PIB în acest an. Totodată, plata arieratelor (datoriile statului către sectorul privat) a devenit o problemă tot mai importantă în negocierile dintre Guvern şi instituţiile internaţionale pentru obţinerea tranşelor din împrumut.