Iniţiativa Viena: Dependenţa Europei emergente de împrumuturi în valută trebuie redusă

Abordarea trebuie să fie specică fiecărei ţări, dar coordonată între autorităţile din ţara gazdă şi cea în care operează instituţia financiară, se arată într-un comunicat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a participat la forumul Iniţiativei Europene pentru Coordonare Bancară desfăşurat la Bruxelles.

"Toate părţile implicate trebui să aibă un rol în a limita creditarea în valută pentru clienţii neasiguraţi şi a dezvolta pieţele locale de capital unde acest lucru este posibil", propun experţii grupului de lucru.

Băncile ar trebui să întrerupă acordarea de noi credite în alte monede decât euro, mai ales franci elveţieni şi yeni, clienţilor care nu-şi asigură riscurile, iar consumatorii ar trebui să fie, obligatoriu, informaţi de riscurile împrumuturilor în monedă străină pentru a fi mai bine protejaţi.

Astfel de limitări pot funcţiona doar dacă, în acelaşi timp, autorităţile asigură promovarea economisirii în monedă locală pe termen lung, pentru a finanţa creditarea în monedă proprie şi dezvoltarea pieţelor de capital.

La reuniunea Iniţiativei Europene pentru Coordonare Bancară desfăşurată miercuri şi joi la Bruxelles au participat mai multe grupuri bancare europene importante, autorităţi de supraveghere din ţările de origine dar şi din mai multe state din Europa Centrală şi de Est în care aceastea desfăşoară operaţiuni, respectiv reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor instituţii financiare precum Fondul Monetar Internaţional, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Mondială sau Banca Centrală Europeană.

Băncile-mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin de pe piaţa românească şi-au reafirmat în unanimitate la întâlnirea de la Bruxelles angajamentul de a menţine la un nivel adecvat sau chiar să majoreze expunerile faţă de România, fără să mai precizeze ca referinţă nivelul expunerii din martie 2009.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în urmă cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.

Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.

FMI, Comisia Europeană, BNR şi cele nouă bănci au convenit în luna iulie 2010 că expunerile pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie a anului trecut.