INS confirmă creşterea economică din S1/2024. Cine a dus greul

Produsul intern brut (PIB) a crescut în primul semestru (S1) din 2024 cu 0,7%, pe serie brută, comparativ cu S1/2023 şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii (1) transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică.

În T2/2024, economia României a înregistrat o creştere de 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului trecut.

În termeni valorici, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru S1/2024 a fost de 756,9 mld. lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,7% faţă de S1/2023.

În T2/2024, Produsul Intern Brut, serie brută, a fost de 408 mld. lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,8% faţă de T2/2023.

Potrivit INS, o contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

♦ Industria (minus 0,1%), cu o pondere de 17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 0,6%;

♦ Tranzacţiile imobiliare (minus 0,1%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu 1,6%;

♦ Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (minus 0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu minus 1,3%;

La creşterea PIB, în S1/2024 faţă de S1/2023, contribuţii pozitive au avut următoarele sectoare:

♦ Agricultura, silvicultura şi pescuitul (0,2%), cu o pondere de 1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;

♦ Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;

♦ Construcţiile (0,1%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%;

♦ Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;

♦ Informaţiile şi comunicaţiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;

♦ Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 0,9%;

♦ Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de 14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,8% la formarea PIB, au contribuit cu 0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,4%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

♦ Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu 3,7% la creşterea PIB;

♦ Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 1,3%, contribuind cu 0,1% la creşterea PIB;

♦ Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu 3,4%, contribuind cu 0,4% la creşterea PIB;

♦ Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu 1,4% la creşterea PIB;

♦ Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (minus 3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (minus 3,3%).