INS:Suprafaţa fondului forestier din România a crescut anul trecut cu 0,3%, la 6,51 milioane hectare

Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier naţional (6,35 milioane hectare), fiind cu 0,3% mai mare faţă de anul 2009, se arată în comunicatul INS.

Anul trecut, suprafaţa pe care s-au efectuat tăieri de regenerare a pădurilor a înregistrat o creştere cu 7,4% faţă de anul 2009, ajungând la 99.229 hectare. Din această suprafaţă, tăierile rase, respectiv suprafeţe de pe care s-a recoltat în totalitate masă lemnoasă, reprezintă 4,9%.

Lucrările de regenerări artificiale realizate anul trecut au vizat 10.106 hectare, cu 7,8% mai puţin faţă de anul 2009.

Vânzările la principalele produse forestiere au înregistrat în 2010, faţă de anul anterior, scăderi la seminţe forestiere (57,4%), la 23 tone, şi creşteri la fructe de pădure (41,9%) la 6.849 tone, masa lemnoasă (12,2%), la 13,43 milioane metri cubi, şi la puieţi forestieri şi ornamentali din pepinierele silvice (2,5%), la 29,14 milioane bucăţi.

Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,3%), urmate de regiunile Vest (15,9%), Nord-Vest (15,1%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10,1%), Sud-Est (8,5%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Suprafaţa fondului forestier al României, reprezentând 27,3% din teritoriul ţării, se situează sub nivelul mediu al Uniunii Europene care este de aproximativ 36%. La nivel european, fondul forestier ocupă cea mai mare parte din teritoriul ţării în Finlanda (65,5%), urmată de Suedia (62,2%) şi Letonia (51,9%).

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est, (29,3% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (23,0%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Vest (12,3%) Nord-Vest (12,1%), Sud-Muntenia (9,2%), Sud-Vest-Oltenia (7,2%), Sud-Est(6,5%), şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).

În acelaşu timp, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerări artificiale s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,1% din suprafaţa totală regenerată artificial) şi Centru (19,7%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (12,9%), Nord-Vest (12,5%), Sud-Muntenia (11,3%), Sud-Vest-Oltenia (9,9%), Vest (7,3%) şi Bucureşti-lfov (0,3%).