Inteligenţa Artificială, următorul „paradis promis” în lumea afacerilor/ Ţara care monitorizează printr-un software limbajul corporal al cumpărătorilor

Aproximativ 75% dintre dispozitivele electronice pe care le folosim, dispun de o formă sau alta de inteligenţă artificială. Sistemele autonome pot reduce sau elimina necesitatea implicării umane în anumite sarcini. Instrumentele de artificial narrow intelligence (ANI), însemnând inteligenţă artificială restrânsă – spre exemplu, motoarele de căutare şi „agenţii” digitali precum Siri, Alexa şi Cortana – sunt încă departe de atingerea obiectivului artificial general intelligence (AGI), o formă de inteligenţă artificială mult mai apropiată de cea umană. Cu toate acestea, inteligenţa artificială „restrânsă” devine din ce în ce mai puternică, datorită dezvoltării proceselor de învăţare ale maşinăriilor şi procesării limbajului natural, precum şi progreselor în domeniul ştiinţei materialelor, al reţelelor, al stocării energiei şi al capacităţilor hardware.

ANI este inteligenţa artificială care egalează sau depăşeşte abilităţile sau eficienţa oamenilor, însă doar în cazul anumitor sarcini specifice. De ani de zile, diverse instrumente şi sisteme efectuează sarcini repetitive, precum activităţile de asamblare din fabrici. Astăzi, aceste instrumente evoluează rapid, scopul final fiind acela de a dobândi trăsături umane, precum logică, raţiune, creativitate. Dispozitivele inteligente, conectate în reţea, echipate cu software, maşinile, asistenţii digitali şi platforme precum Google şi Facebook, realizează sarcini extrem de complexe. Sistemele care stau la baza pieţelor financiare mondiale de astăzi, a multor întreprinderi sau operaţiuni medicale, energetice şi industriale, depind de inteligenţa artificială, într-o formă sau alta.

Avantajele economice ale inteligenţei artificiale

La începutul anului trecut, 24 de state membre ale Uniunii Europene au semnat, la Bruxelles, o declaraţie de cooperare în domeniul inteligenţei artificiale, în încercarea de a ţine pasul cu investiţiile făcute de SUA şi Asia. Iniţial, România s-a numart printre foarte puţinele state membre (alături de Cipru, Grecia şi Croaţia) care au refuzat sau au amânat o cooperare în acest sens. Ulterior, guvernul României a adoptat un Memorandum privind aprobarea semnării de către România a declaraţiilor propuse de către Comisia Europeană, privind cooperarea în privinţa inteligenţei artificiale şi lansarea radarului privind inovarea şi dezvoltarea tehnologiei blockchain, la nivel european.

Importanţa dezvoltării acestei ramuri a digitalului la nivel naţional acoperă o sferă largă de potenţiale avantaje. Orice investiţie în AI are efecte măsurabile asupra economiei. Spre exemplu, România ar putea avea o abordare prin intermediul căreia să exploateze potenţialul acestor tehnologii în scopul recuperării unor decalaje economice, faţă de ţările vestice. Acest fapt presupune aplicarea Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală, cu accent asupra infrastructurii de comunicaţii, gradului de conectare a gospodăriilor la internet si educarea digitală a populaţiei.

Cu toate acestea, la nivel naţional, implementarea inteligenţei artificiale este încă în fază incipientă, manifestându-se timid la nivelul anumitor companii, sub diverse forme.

Start-up-uri AI din România

În presa internaţională au circulat numeroase articole cu privire la impactul inteligenţei artificiale în contextul economic actual. Multe dintre acestea au adus laude ţării noastre, în urma rezultatelor start-up-urilor de AI pornite în România, cel mai relevant fiind UiPath, primul unicorn românesc, care s-a extins la nivelul a numeroase ţări şi, în prezent, dispune de un centru de cercetare în AI în Statele Unite.

Poate fi afirmat faptul că multe companii românesti mari investesc constant în platforme, sisteme, proiecte şi idei, bazate pe inteligenţa artificială. Spre exemplu, Banca Transilvania a declarat că îşi propune să extindă, în viitor, utilizarea inteligenţei artificiale, la nivelul mai multor departamente, unul dintre paşii realizaţi în această direcţie constând în colaborarea cu două companii software româneşti: Druid şi UiPath.

Druid utilizează algoritmi de analiză ai tuturor informaţiilor de business existente într-o organizaţie, pentru a oferi un mod avansat de asistare în luarea deciziilor. UiPath, pe de altă parte, a asigurat automatizarea mai multor procese din domenii precum audit, contabilitate, call center şi resurse umane. Ca rezultat al acestor colaborări, Banca Transilvania a lansat doi chatbots, care oferă informaţii online clienţilor.

Mulţi experţi sunt de părere că inteligenţa artificială va deveni, până la sfârşitul anului viitor, principalul mijloc de comunicare între bănci şi clienţi.

La începutul anului trecut, Primăria Cluj-Napoca anunţa lansarea „primului funcţionar public bazat pe inteligenţă artificială din România”, care avea să fie, în primă fază, un program, căruia ulterior sarcinile i-ar fi fost preluate de un robot instalat în incinta primăriei. Ceea ce promitea a fi o revoluţie a domeniului IT local, s-a dovedit a fi un simplu formular online.

Tehnologia capabilă să identifice cu exactitate unele tulburări genetice

La nivel internaţional însă, lucrurile se apropie ceva mai mult de conceptele de inteligenţă artificială ilustrate în literatura science fiction sau în filmele tematice. Dacă acest lucru reprezintă un aspect pozitiv sau motive serioase de îngrijorare, constituie subiectul unei ample dezbateri.

Un studiu publicat la începutul acestui an, de către revista Nature Medicine, prezintă o nouă tehnologie a inteligenţei artificiale, capabilă să identifice cu exactitate unele tulburări genetice rare, pe baza unor fotografii ale pacienţilor. Tehnologia în cauză, denumită DeepGestalt, a depăşit performanţele clinicienilor în privinţa depistării sindroamelor, în cadrul a două seturi de teste ce aveau drept obiectiv depistarea unui anumit sindrom dintr-o serie de 502 de imagini. Studiul arată că 8% din populaţia planetei suferă de boli cu componente genetice cheie, multe persoane având caracteristici faciale reconoscibile. „Tehnologia demonstrează modul în care se pot aplica cu succes algoritmi de ultimă generaţie, precum învăţarea profundă, într-un domeniu dificil, în care datele disponibile sunt reduse. Astfel, vor fi facilitate viitoarele cercetări în domeniul medicinei de precizie, prin identificarea noilor sindroame genetice”, a declarat Yaron Gurovich, directorul departamentului de tehnologie al companiei care a condus cercetarea, FDNA. Programarea DeepGestalt a fost realizată prin utilizarea a 17.000 de imagini faciale ale pacienţilor regăsiţi într-o bază de date ce cuprinde persoane cu peste 200 de sindroame genetice distincte.

Peter McOwan, profesor de informatică în cadrul Queen Mary University of London, a confirmat „potenţialul revelator al tehnologiei IA” – „în ciuda numeroaselor opinii negative asupra inteligenţei artificiale, ne bucurăm să ni se reamintească beneficiile reale pe care aceasta le poate oferi omenirii.”

Deşi, în esenţă, tehnologia DeepGestalt ar putea constitui un remarcabil progres în domeniul medicinei, există şi o latură negativă a acesteia: aceste imagini pot fi uşor accesibile, iar angajatorii sau specialiştii în resurse umane le-ar putea analiza, fapt ce ar putea conduce la eventuale discriminări în rândul persoanelor cu potenţiale afecţiuni.

Cu toate acestea, mulţi experţi au speranţe mari în privinţa progresului continuu ce ar putea avea loc, la nivelul tuturor aspectelor din domeniul sănătăţii şi extinderea vieţii. Aceştia prevăd o creştere a accesului la diverse instrumente, inclusiv agenţi digitali care pot efectua examene rudimentare fără a fi nevoie ca pacienţii să viziteze o clinică, reducerea erorilor medicale şi recunoaşterea mai bună şi mai rapidă a riscurilor şi a soluţiilor.

Medicina este, însă, doar unul dintre numeroasele domenii asupra căruia inteligenţa artificială poate avea un impact revoluţionar.

Project Debater

Project Debater este primul sistem IA capabil să poarte dezbateri pe subiecte complexe, dezvoltat de către IBM în laboratorul din Haifa, Israel. Proiectul a fost propus, iniţial, în anul 2011, ca fiind următorul Grand Challenge al IBM Research, după Deep Blue (un sistem dezvoltat pentru jocul de şah, cunoscut pentru câştigarea unui meci împotriva campionului mondial Garry Kasparov, în 1996) şi Watson (un sistem informatic capabil să ofere răspunsuri la întrebări). Project Debater a fost expus pentru prima dată în cadrul unui eveniment media restrâns, în iunie 2018, când a avut loc o dezbatere între tehnologia IA şi doi oameni, Noa Ovadia şi Dan Zafrir, pe subiectele „ar trebui să subvenţionăm explorarea spaţiului” şi „ar trebui să intensificăm utilizarea telemedicinei”. În februarie 2019, a avut loc o nouă dezbatere, în cadrul căreia rivalul Project Debater a fost Harish Natarajan, deţinător al unui record mondial din punct de vedere al victoriilor în urma competiţiilor de dezbateri. Sistemul IA şi-a început discursul prin a-şi saluta oponentul pe o voce feminină, cu o tonalitate monotonă. Programul IBM a susţinut subvenţiile, numindu-le „un important instrument pentru ajutarea membrilor mai săraci ai societăţii”, în timp ce Natarajan a fost împotriva ideii, argumentând prin faptul că „subvenţiile nu abordează cauzele principale ale sărăciei, fiind un ajutor ce are la bază considerente de ordin politic”. Câştigătorul evenimentului a fost determinat de capacităţile fiecărei părţi de a schimba viziunea publicului prezent. Înainte de dezbatere, 79% din audienţă a fost de acord cu subvenţionarea grădiniţelor, în timp ce 13% dezaprobau ideea. În urma dezbaterii, 62% dintre respondenţi au susţinut subvenţionarea grădiniţelor, iar 30% au fost împotriva, însemnând că Natarajan a putut schimba opinia mai multor persoane, câştigând astfel dezbaterea împotriva sistemului bazat pe IA.

Project Debater are la bază trei principii: capacitatea de a oferi argumente, înţelegerea informaţiilor ascultate şi modelarea dilemelor umane, scopul acestuia, potrivit IBM, fiind acela de a promova dezbaterile inteligente, prin argumente bine informate.

Inteligenţa artificială este, de asemenea, implementată în domeniul financiar, pentru utilizări variind de la detectarea fraudei la îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi, prin prezicerea serviciilor de care aceştia ar putea avea nevoie.

Silent Eight, un start-up din Singapore, utilizează tehnologia IA pentru a identifica şi a opri tranzacţiile ilegale, înainte ca acestea să aibă loc. Martin Markiewicz, fondatorul Silent Eight, susţine că inteligenţa artificială este mai eficientă decât metodele clasice, utilizate în prezent de bănci, care presupun verificarea, de către personal, a listelor cu persoanele şi companiile care se confruntă cu sancţiuni sau cu investigaţii penale. Sistemul Silent Eight funcţionează prin colectarea şi analizarea datelor regăsite în mii de documente, devenind mai inteligent şi mai eficient pe măsură ce face acest lucru, potrivit companiei. Din ce în ce mai multe bănci manifestă interes pentru un astfel de sistem.

Inclusiv banca de investiţii Citigroup utilizează inteligenţa artificială pentru a face recomandări mai eficiente clienţilor.

Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că eficienţa şi alte avantaje economice care vin odată cu inteligenţa artificială vor continua să perturbe toate aspectele muncii umane. În timp ce unii experţi prevăd apariţia unor noi locuri de muncă, alţii se preocupă de pierderi masive ale acestora, extinderea diviziunilor economice şi a revoltelor sociale.

Fama Technologies, o companie din California, promovează utilizarea inteligenţei artificiale prin sistemul Fama, pentru a analiza amprenta digitală atât a candidaţilor, înainte de a fi angajaţi, cât şi a angajaţilor actuali, cu scopul identificării unor comportamente problematice precum hărţuirea sexuală, bigotismul, agresiunea verbală, sexismul etc., comportamente care pot intra în conflict cu valorile şi cultura organizaţională ale unei companii şi, implicit, ar putea crea un mediu de lucru toxic. Companiile care utilizează Fama au obligaţia, din punct de vedere juridic, să împărtăşească rezultatele raportului cu candidaţii şi angajaţii, pentru ca aceştia să poată contesta sau explica rezultatele, care au demonstrat o acurateţe de 99,98%, până în prezent.

Companiile pot alege comportamente asupra cărora să se axeze căutările sistemului, sexismul, bigotismul şi violenţa fiind cele mai frecvent selectate.

Software pentru monitorizarea limbajului corporal al cumpărătorilor

Utilizarea inteligenţei artificiale pentru identificarea comportamentelor problematice nu se opreşte aici. Un nou software este utilizat, în Japonia, pentru monitorizarea limbajului corporal al cumpărătorilor, în căutarea unor semne care ar putea indica intenţia acestora de a fura. Sistemul VaakEye, realizat de un start-up din Tokyo, dispune de un algoritm alimentat cu date de supraveghere cu o durată de 100.000 de ore, pentru instruirea acestuia în privinţa monitorizării a numeroase detalii, de la expresiile faciale ale cumpărătorilor, la mişcări şi îmbrăcăminte.

Vaak a afirmat că pierderile cauzate de furturile din magazine au scăzut cu 77%, pe parcursul unei perioade de test, realizată la nivelul unor magazine locale. De la lansarea VaakEye, de luna trecută, acesta a fost incorporat în 50 de magazine din Japonia.

Cu toate acestea, utilizarea IA ridică, din nou, întrebări de natură etică sau morală. Prin utilizarea tehnologiilor bazate pe algoritmi - în special în ceea ce priveşte comportamentul uman - potenţialul de discriminare este, inevitabil, prezent. Apoi, apare problema transparenţei. Sunt oamenii conştienţi de faptul că sunt atent monitorizaţi, în această manieră, în momentul în care intră într-un magazin? Sunt aceştia de acord, este consimţământul semnificativ? Ce se întâmplă cu datele, cum sunt acestea protejate?

Sistemul IA al magazinelor Apple a condus, toamna trecută, la arestarea eronată a unui student din New York, motiv pentru care acesta a solicitat companiei daune morale în valoare de 1 miliard de dolari. Ousmane Bah a declarat că a fost acuzat că a furat din magazine Apple din patru state americane. Acesta este de părere că algoritmii companiei au corelat imaginile video ale hoţului cu numele său, fapt ce a condus la acuzaţii. Ousmane Bah susţine că un detectiv a revizuit secvenţele de securitate din momentul unuia dintre jafuri, descoperind că hoţul nu seamănă deloc cu el. Cu toate acestea, Apple a declarat pentru că nu utilizează tehnologia de recunoaştere facială în magazinele sale. Tehnologia Apple Face ID a provocat tensiuni şi critici, atunci când a fost lansată pe iPhone X în 2017, experţii fiind îngrijoraţi de faptul că datele biometrice ale utilizatorilor ar putea fi stocate şi folosite, fără acordul acestora. Potrivit informaţiilor cunoscute, acesta este primul caz împotriva Apple care indică faptul că tehnologia de recunoaştere facială ar fi putut fi utilizată în scopul identificării clienţilor care au vizitat magazinele Apple.

Reprezentanţii Facebook au declarat, de asemenea, că lucrează la dezvoltarea unui proiect în cadrul căruia va fi folosită inteligenţa artificială pentru a preveni o problemă tot mai des întânită: primirea de notificări de la conturile persoanelor decedate. Prin acest demers, compania îşi propune să oprească primirea de sugestii de a invita la evenimente sau a ura o zi de naştere fericită persoanelor decedate, ale căror conturi de Facebook au rămas active. Din 2009, platforma a adăugat funcţia de „memorare”, prin adăugarea termenului „Remembering” în faţa numelor persoanelor decedate. Odată activată, profilul respectiv nu mai poate apărea în notificări, însă pentru persoanele decedate ale căror profiluri nu au activată această funcţie, Facebook a spus că va folosi inteligenţa artificială pentru a împiedica apariţia acestora în contexte nepotrivite.

Simplul fapt că instrumentele IA se bazează pe invadarea şi divulgarea informaţiilor personale ale oamenilor, a preferinţelor, a obiceiurilor de navigare online şi a datelor acestora, indică faptul că valorile umane şi etica nu sunt neapărat încorporate în sistemele care iau decizii în locul oamenilor. Procesul de luare a deciziilor bazat pe date poate fi predispus erorilor, prejudecăţilor şi unor ipoteze greşite. Experţii susţin că deciziile bazate pe algoritmi favorizează adesea „eficienţa” în numele profitului sau al puterii, care sunt extrem de nefavorabile pentru indivizi şi pentru îmbunătăţirea stării umane.
Una dintre principalele temeri legate de schimbările tehnologice şi evoluţia sectorului digital constă în posibilitatea ca sistemele autonome de hardware şi software să determine pierderea a milioane de locuri de muncă, la nivel global. Pe de altă parte, mulţi experţi spun că, odată cu evoluţia tehnologiilor IA, vor apărea noi locuri de muncă, aşa cum s-a întâmplat, de-a lungul istoriei, în timpul aproape oricăror tranziţii majore.

Deşi experţii se aşteaptă ca IA să îmbunătăţească vieţile oamenilor în multe moduri, există opinii care semnalează îngrijorări cu privire la faptul că o dependenţă profundă faţă de aceste sisteme, va diminua capacităţile umane cruciale. Unii susţin că există deja o eroziune a abilităţilor oamenilor de a gândi singuri, de a acţiona independent de sistemele automatizate şi de a interacţiona efectiv faţă în faţă unii cu alţii.
Există, de asemenea, preocupări cu privire la modul în care inteligenţa artificială în reţea poate amplifica criminalitatea cibernetică, creând ipoteze nefavorabile, în lupta împotriva atacurilor cibernetice.

Una dintre soluţiile pentru a menţine potenţialul negativ al inteligenţei artificiale sub control, constă în crearea unor politici, reglementări sau standarde etice şi operaţionale, prin intermediul cărora priorităţile corporatiste şi guvernamentale să se axeze mai degrabă pe progresul global al umanităţii, decât pe profit sau naţionalism. Marile organizaţii ar trebui să-şi revizuiască practicile şi să se asigure că avansurile în domeniul IA vizează îmbunătăţirea traiului tuturor oamenilor, indiferent de clasa economică căreia îi aparţin.