Video INTERVIU | Geronimo Brănescu, şeful Autorităţii Sanitare Veterinare: Avem fonduri suficiente pentru a gestiona criza pestei porcine

În cadrul interviului, oficialul a precizat că există fonduri suficiente, mai ales după rectificarea bugetară aflată acum în dezbatere, atât pentru despăgubiri, cât şi pentru celelalte cheltuieli necesare gestionării crizei generate de pesta porcină africană.

Preşedintele ANSVSA a explicat cum a intrat această boală în România şi a subliniat că toate entităţile au fost informate simultan, din timp, privind pericolul respectiv. Astfel că speculaţiile potrivit cărora anumite ferme ar fi beneficiat de unele informaţii preferenţiale nu îşi au rostul, cu atât mai mult cu cât reprezentanţii entităţilor implicate au primit sub semnătură respectivele informări.

De asemenea, Geronimo Brănescu a precizat că România nu riscă interdicţii la export ca acelea pe care le suportase din cauza pestei porcine clasice (între pesta clasică şi cea africană fiind diferenţe substanţiale), şi că este exclusă speculaţia potrivit căreia unele firme furnizoare ar putea profita de noua criză epizootică, neexistând deocamdată antidoturi. Preşedintele ANSVSA a mai demontat şi alte speculaţii vehiculate în spaţiul public şi a atras atenţia asupra „vectorului uman” care contribuie la răspândirea bolii, cum ar fi transporturile şi vânzările de porci contaminaţi sau de carne rezultată din procesarea acestora.

Redăm în continuare, integral, interviul MEDIAFAX cu Geronimo Brănescu.

Reporter: Există finanţarea necesară pentru a gestiona criza pestei porcine africane? Despre ce sume vorbim?

Geronimo Brănescu: Avem fonduri suficiente, am primit tot ce am solicitat la rectificarea bugetară - desigur, în raport cu estimările pe care le-am făcut privind evoluţia bolii. Pentru gospodăriile afectate, până acum s-au finalizat 93 de dosare care prevăd despăgubiri în valoare totală de 217.700 de lei, dar mai avem în lucru, în diferite faze de analiză şi avizare, încă 1.728 de dosare.

Rep: Oamenilor le e frică, unii cred că n-o să-şi primească banii...

GB: Nici vorbă despre aşa ceva! Despăgubirile vor fi plătite, de altfel comisiile de evaluare pentru despăgubiri lucrează în plin, noi încercăm ca în interiorul termenului de 90 de zile, prevăzut de legislaţie, să facem aceste plăţi.

Rep: Cum a intrat în România pesta porcină africană?

GB: A intrat pentru prima dată pe 31 iulie 2017, atunci a fost confirmat primul focar în judeţul Satu Mare, prin produse provenite de la porci bolnavi, sacrificaţi, produse care au fost introduse ilegal în România. De altfel, în perioada imediat următoare acelui moment, noi am reuşit să identificăm genomul viral în cârnaţi şi salam de casă aduse ilegal din Ucraina. Aceste produse au ajuns la o familie care a consumat cât a consumat, iar resturile intrând apoi în alimentaţia porcilor din acea gospodărie. S-a transmis boala, s-au îmbolnăvit porcii şi aşa a apărut primul focar confirmat în România (...) Am gestionat boala foarte bine, într-o anumită dinamică, o gestionăm şi acum foarte bine, fapt care ne-a adus şi laude, la vizita Comisiei Europene. Din păcate, a existat acest vector, mistreţul, în cazul focarelor confirmate pe 10 iunie 2018 în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, prin care s-a creat practic un incubator. De aici s-a diseminat boala în toate zonele de contact cu porcii domestici aflaţi în stare de libertate sau semi-libertate. Ulterior, evoluţia a devenit extrem de agresivă şi a ieşit din zonă, având o trasabilitate pe luciul de apă, în sensul că majoritatea semnificativă a focarelor se suprapune cu existenţa apei. Ceea ce ne face să credem că pe lângă vectorul mistreţ boala s-a mai multiplicat şi printr-un vector secundar: insectele hematofage şi păsările necrofage din zonă. La acest moment, avem 119 localităţi afectate, în care sunt 629 de focare la gospodării ale populaţiei şi 3 la exploataţii profesionale, în ferme.

Rep: Nu se poate şti cât va mai dura?

GB: Va trebui să ne uităm mai întâi în istoria modernă. De exemplu, Portugalia a luptat cu această boală în perioada 1986-1999; timp de 13 ani, această ţară a făcut eforturi financiare extrem de importante, au avut o tulpină virală care s-a extins de la mistreţi la porcii domestici... În Italia, de peste 40 de ani - în Sardinia - nu se poate eradica pesta porcină africană, şi în nicio ţară care a mai făcut obiectul infestării, adică Georgia, Rusia, Belarus, Ucraina, Republica Moldova şi ţările baltice - Estonia, Lituania, Letonia. Mai nou, Cehia, Ungaria şi România.

Rep: Riscăm interdicţii la exporturi, cum am avut în perioada 2007-2017 din cauza pestei porcine clasice?

GB: Am văzut în mass-media o suprapunere de informaţii, şi cred că e bine să clarificăm lucrurile. Vorbim aici de prevederile Directivei 60/2002 care reglementează măsurile sanitare cu privire la pesta porcină africană şi instituie o zonă de protecţie de 3 kilometri în jurul focarului, deci o supraveghere pe 10 kilometri pătraţi împrejurul focarului - practic, acolo sunt înregistrate restricţiile maxime cu privire la pesta porcină africană. Mai avem şi Decizia nr. 709/2014, care stabileşte patru trepte de restricţii cu privire la circulaţia animalelor în legătură cu pesta porcină africană. Însă este important de reţinut că aceste măsuri se referă strict la comerţul intracomunitar, la comerţul din interiorul UE al statelor membre. În ceea ce priveşte relaţiile de export, acestea sunt relaţii bilaterale şi fac obiectul unor negocieri punctuale, astfel că pot produce sau nu efecte.

Rep: Nu e acelaşi lucru cu care ne-am confruntat în 2007-2017, cu interdicţiile cauzate de pesta porcină clasică?

GB: Nu este acelaşi lucru! Anul trecut, în luna mai, la sesiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Alimentare de la Paris, am reuşit să obţinem statutul de ţară liberă de pesta porcină clasică. Sunt două boli (n.n. - pesta clasică şi pesta africană) care se aseamănă doar cu numele, există deosebiri semnificative între ele. România este şi va rămâne în continuare o ţară liberă, care nu mai este supusă restricţiilor pentru pesta porcină clasică. Pesta porcină africană operează sub altă identitate şi nu afectează comerţul, nu generează acest gen de restricţii la export pe perioade atât de lungi.

Rep: În această perioadă, se speculează că pot apărea - ca în cazul pestei clasice - firme ce profită de criza asta pentru a intra pe piaţă ca furnizori de antidoturi...

GB: Într-o astfel de boală, pesta porcină africană, nu există profilaxie specifică şi nu există tratament. Severitatea acestei boli este dată de versatilitatea virusului respectiv, de agresivitatea în difuzibilitatea lui - de fapt, nu există vaccin, nu poate fi prevenită, nu există tratament, deci nu poate fi tratată. Şi atunci se utilizează numai o profilaxie generală, se utilizează doar dezinfecţia. Iar dezinfectanţii pot fi achiziţionaţi numai în condiţii legale. Autoritatea centrală (n.n. - ANSVSA) nu achiziţionează dezinfectanţi, ci numai Direcţiile Sanitare Veterinare (DSV) judeţene, care au personalitate juridică, au obligaţia legală să achiziţioneze, în condiţiile legii, astfel de dezinfectanţi. Am văzut şi eu, în spaţiul mediatic, că ar putea fi favorizate anumite firme... Sincer să fiu, nu m-am ocupat de furnizorii acestor dezinfectanţi, dar după ce am văzut în spaţiul mediatic am verificat şi eu şi înţeleg că firma aceea la care se tot face referire are furnizări foarte reduse, dintre cele mai mici. Aş vrea să fie cât se poate de limpede, nu este preocuparea Autorităţii Naţionale, ca structură centrală, achiziţia aceasta - este obligaţia structurilor teritoriale.

Rep: S-a mai spus şi despre ferma de la Salcia, controlată de fiul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, că a „scăpat” de o mare parte din efectivul de porci cu puţin înainte de declanşarea crizei cu pesta porcină africană, beneficiind de informaţii preferenţiale...

GB: Noi am început încă din 2013 să informăm toate entităţile implicate în domeniu. Iar din 2016-2017 până la data discuţiei noastre am avut peste 500 de instruiri şi informări ale tuturor entităţilor implicate - indiferent că vorbim despre agenţi economici, vânători, asociaţii de vânătoare - la fiecare DSV judeţeană. Au luat la cunoştinţă cu toţii despre pericolul apropierii pestei porcine africane. De asemenea, au fost informări cu privire la ridicarea nivelului de biosecuritate în exploataţiile profesionale, tocmai în vederea evitării ridicării la maximum a riscului de contaminare în interiorul exploataţiilor. Medicii veterinari de liberă practică au fost informaţi, de asemenea, s-au tipărit afişe, pliante, s-au transmis mesaje media astfel încât toţi cei implicaţi să afle în timp util. Ştiu că anumite nume generează un anumit magnetism, dar noi avem destule probleme cu boala, ca să mai fie şi asta...

Rep: Dar alte ferme au procedat la fel, şi-au redus drastic efectivele de porci înainte să apară criza?

GB: Sigur că da, fiecare şi-a asigurat managementul după cum a considerat. Dacă au fost sub presiunea apariţiei acestei boli în judeţele riverane, am avut cazuri care şi-au redus efectivele de porci şi lucrurile au avut o anumită dinamică. În mod ferm afirm că toţi au fost informaţi, sub semnătură, ca să nu existe interpretări că nu s-au uitat la televizor sau că n-au citit nu-ştiu-ce publicaţie. Inclusiv proprietarul de la Carniprod afirmase că a aflat de această boală cu câteva zile înainte - îmi pare rău că se află într-o mare eroare, dar avem documente prin care încă din 2016 reprezentanţii legali ai fermei respective au participat la instruire. În permanenţă a fost actualizată informaţia, au fost puşi la curent atât cu evoluţia bolii, cât şi cu nivelul de biosecuritate pe care trebuie să-l îndeplinească pentru a evita introducerea acestei boli în exploataţie.

Rep: Aţi apărut în câteva imagini alături de dl Sorin Stănescu şi s-au declanşat astfel o serie de speculaţii...

GB: În 50 de ani, am strâns şi eu prietenii, am colegi, prieteni, pe Sorin îl cunosc de aproape 30 de ani, am avut pasiuni comune, am fost şi competitori (am crescut porumbei de curse), am cu el o relaţie amicală normală. În ceea ce priveşte societăţile pe care le reprezintă, nu avem, însă, decât relaţii profesionale. Relaţia mea cu Sorin pot să o comentez, relaţiile lui cu altcineva (n.n. - Stănescu ar urma să îl năşească pe fiul lui Liviu Dragnea) nu pot să le comentez. Ce vreau să spun este că în exercitarea funcţiei publice m-am străduit să separ prieteniile de relaţiile profesionale.

Rep: Pe ce criterii l-aţi numit director de cabinet pe dl Gheorghe Stratulat?

GB: Încă de anul trecut, de la începutul mandatului, am fost întrebat de aceste subiecte şi constat, acum, că ele revin în actualitate... Dl profesor Gheorghe Stratulat este un specialist remarcabil, are o experienţă aplicată mai rar de găsit. De asemenea, este profesor de legislaţie veterinară, ceea ce îi conferă o utilitate specifică în interiorul cabinetului. Pe parcursul a mai mult de 50 de ani de activitte profesională, a lucrat a lucrat în diferite instituţii, feed-bak-ul său este absolut remarcabil.

Rep: Trecând în alt registru, ce ne puteţi spune despre celelalte alerte epizootice cu care v-aţi confruntat în acest an?

GB: A fost acea problemă cu legumele congelate care proveneau din Ungaria. Am verificat sistematic toate unităţile prin care au trecut aceste produse în comerţul intracomunitar şi nu am identificat infestări cu Listeria la nivelul ţării noastre

Rep: Dar, procedural vorbind, cum este supravegheată intrarea alimentelor în ţară, în cantităţi atât de mari?

GB: Noi controlăm randomizat (n.n. - aleatoriu), conform unui program strategic naţional, anumite categorii de produse. În ceea ce priveşte comerţul intracomunitar, aici vorbim despre echivalenţa serviciilor veterinare, de libera circulaţie a mărfurilor. Aşa cum ne convine faptul că din România pleacă la export produse certificate sanitar-veterinar şi nu mai necesită recertificări în ţările destinatare, şi noi, la rândul nostru, trebuie să acceptăm intrarea liberă în ţară a produselor certificate în alte state membre. Însă la nivel global funcţionează Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, prin care orice stat este notificat de urgenţă cu privire la orice potenţial risc care poate să apară pe teritoriul său.

Reporter: Cum colaboraţi cu alte instituţii pentru gestionarea pestei porcine africane?

GB: Aş vrea să mulţumesc colegilor cu care muncim cot la cot, cu militarii, cu Armata, Jandarmeria, Poliţia, care sunt detaşaţi prin toată ţara. De două luni, în zonele de focar, pentru noi şi pentru ei vara n-a mai fost vară, concediul n-a mai fost concediu. Dar trebuie înţeles foarte bine că lupta cu această boală nu este doar a serviciilor veterinare...

Rep: Apropo, s-au oferit la vânzare porci pe reţelele de anunţuri online...

GB: Asta spuneam, că dacă cu vectorul animal putem avea o strategie şi o previziune, vectorul uman este impredictibil. Am găsit, de exemplu, purcei de vânzare în judeţul Vâlcea care proveneau din Brăila, în condiţiile în care toată mass-media avertiza cu privire la riscurile de pestă porcină africană. Au plecat cu purceiii să-i ducă în cealaltă parte a ţării... Tot din Brăila, am oprit, împreună cu Poliţia Rutieră, o maşină care transporta câteva sute de kilograme de carne la Iaşi, la o pensiune. Duceau boala în colţul celălalt al ţării. Au mai oprit echipajele, la Giurgeni, o maşină care transporta 1.550 de kilogrme de untură... Vectorul uman este cel mai mare pericol. Fac un apel, pentru că se acordă despăgubiri, inclusiv pentru porcii neidentificaţi şi neintroduşi în bazele de date. Cum spuneam, facem plăţi la jumătatea termenului de 90 de zile. Sunt mobilizaţi toţi colegii din teritoriu pentru a fi cât se poate de eficienţi în eradicarea bolii. Bunăvoinţă să fie!