Video INTERVIU Ministrul Comunicaţiilor: Intenţia e să avem licitaţia pentru 5G în 2019/ Ce spune despre OUG 114

"Intenţia certă este de a avea această licitaţie pentru 5G la sfârşitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicaţiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, Ordonanţa are două component foarte importante şi ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obţinut de operatorii din piaţa de telefonie mobilă şi capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităţilor", a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Comunicaţiilor, în contextul discuţiilor cu privire la unii dintre jucătorii din piaţa de telecomunicaţii care iau în calcul să se retragă din licitaţia pentru 5G din cauza OUG 114.

"Este un proces continuu, prin care trebuie să discutăm într-un mod transparent, să găsim metode şi modele fiscale în care fiecare să-şi regăsească oarecum scopul atins. (...) Pe de altă parte, nu există arhitectură fiscală perfecta şi căutăm ca, împreună cu operatorii, să găsim un mod de fiscalizare activităţii din telecomunicaţii din care toată lumea să iasă învingător", a mai spus ministrul Alexandru Petrescu.

Cât priveşte dezvoltarea IT în Europa: "În economia globală de astăzi există o competiţie acerbă între diferitele geografii mondiale.Vorbim de America de Nord pe de-o parte, vorbim de Asia, vorbim de Uniunea Europeană şi Uniunea Europeană trebuie să îşi găsească pasul şi să tindă şi să dorească să devină un lider al economiei digitale mondiale, dar nu poate face acest lucru dacă nu are o piaţă unică", spune ministrul Comunicaţiilor.

Citeşte şi: România şi şansele să devină Silicon Valley. Ministrul Alexandru Petrescu anunţă lecţii de coding la clase mici

Redăm integral interviul acordat de ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu:

MEDIAFAX: Preşedinţia României la Consilului UE a închis deja câteva dosare în domeniul Comunicaţiilor. Ce avantaje prezintă pentru România aceste dosare?

Alexandru Pestescu: Am avut două evenimente extrem de importante. Ieri (n.r.: joi) a fost reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic. În 2004 s-a lansat Politica de vecinătate la nivelul UE şi în cadrul acestei politici în 2009 a existat iniţiativa constituirii Parteneriatului Estic din care fac parte şase ţări: Armenia, Azerbaijan, Georgia, Belarus, Ucraina şi Rep. Moldova. Scopul parteneriatului este de a extinde beneficiile, pe care firmele şi cetăţenii UE le resimt, către statele din proximitatea de est. Ieri a fost a treia întâlnire în cei 10 ani de funcţionare, o întâlnire ce a reunit în jurul mesei toţi înalţii oficiali din sectorul digital din UE, dar şi miniştri, vicepremieri ai ţărilor componente ale parteneriatului estic. A fost o discuţie foarte bună care s-a finalizat cu o declaraţie ministerială în care ţările membre UE şi-au arătat angajamentul ferm de colaborare cu ţările parteneriatului estic de extindere a beneficiilor către cei 75 de milioane de cetăţeni ce fac parte din grupul celor 6 ţări din parteneriatul Estic. S-au discutat şi aspect tehnice, chiar dacă nivelul discuţiei a fost de strategie pe termen lung, totuşi s-au atins subiecte precum alocarea spectrului, internetul de mare viteză în bandă largă, s-a discutat şi despre tarifele de roaming.

Rămâne ca în perioada următoare, la nivelul grupurilor de experţi, să progreseze discuţiile. Ca până în 2020 să avem module agreate pe cele trei module. Preşedinţia României în sectorul digital este un succes. Am avut un start extrem de bun, am creat premisele unor discuţii de substanţă la nivelul grupurilor de experţi, astfel încât multe din rezultate s-au regăsit în acorduri politice pe diferite dosare, şi aici aş menţiona un dosar cu impact deosebit, dosarul reutilizării datelor din sectorul public. În principiu, acest dosar permite accesul facil al inovatorilor de înaltă tehnologie, al IMM-urilor din piaţă, acces facil al informaţiilor deţinute astăzi de sectorul public, administraţie locală, centrală, agenţii, autorităţi, tot felul de structuri de stat care deţin multe informaţii privind datele meteo, trafic, date financiare, economice. Acum IMM-urile pot accesa facil aceste date şi acest transfer în zona privată poate genera plus valoare comercială. Se pot lansa noi aplicaţii cu această materie primă.

Sunt date care ţin de spectrul social, concentrare urbană, sănătate, educaţie.Putem avea aplicaţii ce ţin de răspunsul la dezastru. Aplicabilitatea acestor informaţii în zona comercială şi socială este extrem de mare şi va fi un impuls semnificativ în ceea ce priveşte încurajarea inovaţiei, în ceea ce priveşte crearea premiselor de adopţie a noilor tehnologii. Vorbim de inteligenţă artificială, de multe ori şi trebuie să ne gândim că trebuie creat un lanţ de valoare adăugată. Avem date, aceste date pe care le-am descris şi mulţumită dosarului închis de România vor fi disponibile zonei private. Un alt dosar foarte important este dosarul Programul Europa Digitală. Este în esenţă un instrument financiar. Noi am închis dosarul ceea ce priveşte componenta lui operaţională. Acest dosar presupune alocarea de fonduri pe câteva linii clare de activitate în zona digitală. Vorbim de crearea Centrului de European de Competenţe Digitale, vorbim de investiţii în zona promovării locurilor de muncă în sectorul de înaltă tehnologie, de investiţii în prima linie de securitate cibernetică, vorbim de investiţii în infrastructură.

Ne aşteptăm ca această componenta operaţională să îşi regăsească în anul 2019, spre sfârşit, şi componenta financiară, pentru că partea financiară se hotărăşte în cadrul ECOFIN, grupul de miniştri finanţe şi la nivelul liderilor de state, şi, odată agreată, aceste componente vin împreună şi dau naştere Programului Europa Digitală, un program cu alocări de 9,2 miliarde euro, un program ce va permite alocări de fonduri pe perioada 2021-2027. Beneficii, nu doar pentru România, pentru întreg spaţiul Uniunii Europene şi sunt beneficiile relevante din acţiunile pe care le-am descris mai devreme: securitate cibernetică, crearea Centrului de Competenţe în Securitate Cibernetică, ceea ce înseamnă focusarea pe Cercetare şi Dezvoltare, extinderea reţelelor de fibră optică, încurajarea participării şi încurajarea creşterii numărului locurilor de muncă în sectorul de înaltă tehnologie şi evident că din toată creşterea care prin alocarea de fonduri, beneficiile vor fi pentru toată lumea. Pentru sectorul privat, pentru sectorul public, prin colectarea de taxe mai bune, prin crearea unui mod mai transparent de exercitarea a actului guvernamental. Ecosistemul digital, odată adoptat, va crea premisele unei economii digitale ce poate aduce beneficii tuturor.

Un alt dosar este dosarul Europa Interconectată. Este un dosar care are trei alocări financiare principale. Este un instrument financiar cu valoare de aproape 43 de miliarde de euro. Principalele alocări sunt pe energie şi pe transport, dar există şi 3 miliarde de euro alocare pe zona de telecomunicaţii, bani care se vor duce în extinderea reţelei de fibră optică naţional şi transfrontalier aerian creând astfel un ecosistem Naţional în ecosistemul european uniform ce este important să vă spun. Toate aceste dosare fac parte din concept mai mare care se numeşte Piaţa Unică Digitală. A fost la în anul 2015. Înainte de acest an practic imaginaţi-vă că existau 28 de economii digitale naţionale, 28 de pieţe digitale naţionale. Scopul implementării pieţei unice digitale până în 2020 este de a crea o piaţă digitală uniformă cu reglementări ce îşi regăsesc impactul la nivelul tuturor celor 28 de state membre. În economia globală de astăzi există o competiţie acerbă între diferitele geografii mondiale. Vorbim de America de Nord pe de-o parte, vorbim de Asia, vorbim de Uniunea Europeană şi Uniunea Europeană trebuie să îşi găsească pasul şi să tindă şi să dorească să devină un lider al economiei digitale mondiale, dar nu poate face acest lucru dacă nu are o piaţă unică uniformă cu un flux natural de dezvoltare şi funcţionalitate. Fiindcă doar aşa vom putea la rândul nostru să creştem şi noi mari companii digitale, mari platforme digitale, cum găsim în de faţă în America de Nord.

Agenda digitală pentru România este constituită dintr- un grup de initiative, dintr-un grup de dosare şi se află în desfăşurare pe mai multe component. Toate fac parte din ceea ce numim eGovernment. Sunt demersuri de mare anvergură, ce presupun finanţări europene. Partea de Cloud guvernamental este un proiect care a pornit ca şi iniţiativă acum câţiva ani, dar undeva în primăvara acestui an se va finaliza studiul de fezabilitate după care va intra în procesul de finanţare efectivă. Cred că în România există foarte multă iniţiativă din diferite părţi ale administraţiei statului pentru creşterea nivelului de digitalizare. De fapt, agenda digitală, acesta este rolul ei în principiu, să aducă la o congruenţă toate aceste iniţiative şi tot acest efort într- un punct unic de tracţiune, astfel încât să putem asambla toate acestea toate aceste demersuri şi împreună să creştem gradul de digitalizare al României. Există oraşe care au un nivel de digitalizare mai ridicat, deja cochetează cu conceptul de Smart ,altele puţin mai progresive dar nu atât de rapide în adopţia noilor tehnologii. Văd că se poate şi încep la rândul lor să se facă paşi îndrăzneţi pe această cale.

MEDIAFAX: De ce aceste diferenţe?

Alexandru Petrescu: Câteodată ţine de edili, câteodată ţine de premisele economice ale oraşului, ţine de strategie de investiţie a urbei şi ca peste tot avem oameni mai înclinaţi spre tehnologie, alţii poate mai puţin înclinaţi spre tehnologie, dar chiar şi ce mai puţin terminaţi odată ce văd beneficiile digitalizării se îndreaptă cu paşi îndrăzneţi şi rapizi spre digitalizare. Acesta este viitorul, este iminent şi ar fi bine să îl îmbrăţişăm şi să accelerăm pe acest drum fiindcă şi la nivelul Europei discuţia ţine de a reduce spaţiul care astăzi ne desparte de America de Nord. De exemplu, în ceea ce priveşte iniţiativa de înaltă tehnologie, inovaţia, adopţia de noi tehnologii. Vă dau nişte exemple în Europa cea mai compania de tehnologie cu cea mai mare cifră de afaceri nu am să îi dau numele, dar este de 200 de miliarde de euro, în Statele Unite este de 800 de miliarde de euro. Eu am încredere şi preşedinţiei României la Consiliul European are încredere că UE poate deveni un lider în economia digitală mondială.

MEDIAFAX: Ministerul Comunicaţiilor este afectat de faptul că preşedintele a amânat promulgarea bugetului pe 2019?

Alexandru Petrescu: Cred că întreaga ţară este afectată de amânarea bugetului pe 2019 şi nutresc speranţa că preşedintele va regăsi înţelepciunea de a promova acest buget în cel mai rapid mod cu putinţă, fiindcă nu ţine doar de Ministerul Comunicaţiilor. Ţine de planurile de afaceri, ţine de alocări bugetare pe toate ministerele componente ale Guvernului, ţine de companiile naţionale, ale căror bugete sunt de asemenea puse în aşteptare, ţine de bugetele administraţiei locale. care la rândul lor aşteaptă şi ei în continuare ca bugetul de stat să fie aprobat. Eu îmi exprim speranţa că în scurt timp acest buget va fi aprobat, după care putem reintra în matca normală de activitate guvernamentală pe toate structurile.

MEDIAFAX: Zona IT aduce în jur de 10% din PIB, dar, în acelasi timp, piaţa nu dispune de forţă de muncă. Veţi acţiona pentru creşterea numărului de programatori, în colaborare, cu Ministerul Educaţiei?

Alexandru Petrescu: Într-adevăr, sunt o serie de planuri în comun pentru a aduce o îmbunătăţire în ceea ce priveşte specializarea elevilor, studenţilor şi a celor care doresc să-şi regândească specializarea în profesie. Sunt programe pe care chiar zilele trecute le-am discutat la nivelul Ministerului Educaţiei şi, totodată, dincolo de o specializare a forţei de muncă. Suntem în al treilea an în care am păstrat scutirea de impozit pe venit pentru programator, pentru cei ce lucrează în zona de IT. Această scutire pe taxa de impozit pe venit se regăseşte în venituri nete mai mari şi trăiesc cu speranţa că şi mai mulţi români ,care poate au plecat în străinătate cu ceva timp în urmă, îşi regăsesc opţiunea profesională în a se întoarce în România. Un număr important deja o fac, dar sper să fie din ce în ce mai mulţi care să considere că şi lucrând în România în IT îţi poţi asigura un trai de viaţă bun. Sunt discuţii ce ţin de îmbunătăţirea programului educational, de introducere a lecţiilor de coding, de programare, din clase cât mai timpurii. Există intenţii de a lansa pilot pe unele cicluri şcolare. În perioada următoare, sunt convins că dincolo de programele ce ţin de îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie, fiindcă avem şi programe unde Ministerul Educaţiei este aplicant pentru a finanţa furnizarea către şcoli, către profesori, către elevi, de table electronice, de tablete electronice, pentru a creşte în sine nivelul digitalizării în educaţie. Sunt convins că doamna ministru al Educaţiei va da detalii.

MEDIAFAX: Apariţia OUG 114 a făcut ca unii dintre jucătorii din piaţa de telecomunicaţii să anunţate posibilitatea retragerii din licitatia pentru 5G, este cazul Telekom. Cum îi veţi convinge

Alexandru Petrescu: Nu ţine de a convinge operatorii. Ţine de a crea un cadru care să fie îndeajuns de atrăgător pentru operatori, pentru a veni şi a-şi depune ofertele de achiziţie. Intenţia certă este de a avea această licitaţie pentru 5G la sfârşitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicaţiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Este un înainte şi după 5 G. Pe de altă parte, Ordonanţa are două component foarte importante şi ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obţinut de operatorii din piaţa de telefonie mobilă şi capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităţilor. Este un proces continuu, prin care trebuie să discutăm într-un mod transparent, să găsim metode şi modele fiscale în care fiecare să-şi regăsească oarecum scopul atins. Aceste discuţii au loc şi au loc în continuare.

A doua componentă foarte importantă este o componentă de disciplinare şi de curbare a unor practici ce s-au regăsit în piaţa de telecomunicaţii, nu neapărat din vina operatorilor, şi aici mă refer la posibila existenţă a unor reţele de telecomunicaţii, poate cu avize incomplete, poate unele fără autorizaţie de construcţii, şi de comun accord am agreat că trebuie să lucrăm şi în această zonă, să putem să venim pe de-o parte cu un nivel de penalizare al acestor practici care să-i determine pe cei ce în continuare doresc să o facă, să se mai gândească şi pe cei care de bună intenţie doresc să reintre în matca normalităţii, să o poată face în mod util. Există beneficii din Ordonanţa 114 pentru toată lumea. Pe de altă parte, nu există arhitectură fiscală perfecta şi căutăm ca, împreună cu operatorii, să găsim un mod de fiscalizare activităţii din telecomunicaţii din care toată lumea să iasă învingător.