INTERVIU Ministrul Economiei: Îmi doresc ca Exxon să rămână în exploatarea din Marea Neagră - VIDEO

Referitor la Green Deal, ministrul Economiei a declarat că ţara noastră are deja mari probleme cu implementarea acestui pact ecologic european, fiind vorba, practic, de trecerea de la o energie produsă pe cărbune la o energie "curată".

Virgil Popescu a mai spus că industria de apărare va fi, cât de curând, un vector de dezvoltare al României şi că există discuţii pentru parteneriate cu producătorii care vor să vândă Ministerului Apărării, o altă prioritate fiind fabrica de pulberi de la Făgăraş.

Ministrul Economiei a mai anunţat că, potrivit ELCEN, compania Termoenergetica, cea care a preluat atribuţiile RADET, are deja restanţe la plata agentului termic.

Redăm integral interviul acordat MEDIAFAX:

MEDIAFAX: Legea offshore, ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu legea offshore, a fost modificată de mai multe ori, a apărut acum câteva luni o nouă propunere de modificare, care după aia a dispărut de pe site-ul Ministerului Energiei. Cum vedeţi dumneavoastră, aveţi o viziune legată de Legea offshore, cum ar trebui modificată, prin Parlament, prin ordonanţă de urgenţă?

Virgil Popescu: Legea offshore, pot să spun că sunt unul din părinţii, în Parlament, ai Legii offshore, care este în momentul de faţă în vigoare. Am văzut că vechiul Guvern Dăncilă a pus în dezbatere publică un proiect de lege offshore, nu l-aş comenta pentru că nu e cazul să îl comentez, oricum el nu mai este. Dar eu am afirmat că ne dorim demararea procedurii de explorare a gazelor din Marea Neagră şi dacă este nevoie de o schimbare a Legii offshore, în aşa fel încât investitorii din Marea Neagră să pornească aceste investiţii, atunci aceasta nu se va face, cel puţin din punctul nostru de vedere, al liberalilor, decât printr-un proiect de lege în Parlament, asumat de toate forţele politice, practic un consens în Parlament. Şi am afirmat că pe proiecte majore, cum este acest proiect al Legii offshore, îmi doresc că să obţin în Parlament acest consens şi mă voi duce în Parlament să obţin acest consens.

MEDIAFAX: Preconizaţi o perioadă în care veţi promova acest proiect?

Virgil Popescu: Lucrăm la minister, chiar am vorbit cu secretarul de stat Havrileţ să se uite pe proiectul Legii offshore, să vadă ce a fost, ce s-ar putea face, înainte de a merge în Parlament, de a discuta cu celelalte forţe politice. Dar vreau, între timp, să văd ce se întâmplă cu decizia Exxon de ieşi din proiectul din Marea Neagră şi ce se întâmplă cu acea vânzare a procentului de 50%, pe care Exxon intenţionează să o facă. Aţi văzut public acest lucru, eu am şi afirmat că doresc, dacă Exxon iese, îmi doresc ca Exxon să rămână în exploatarea din Marea Neagră, dar dacă iese din Marea Neagră, îmi doresc ca Romgaz, compania deţinută majoritar de statul român, să fie implicată în exploatarea gazelor din Marea Neagră.

MEDIAFAX: A apărut informaţia în spaţiul public că Lukoil ar putea să fie interesată şi au existat nişte discuţii, ce poate face statul? În primul rând cum vedeţi interesul Lukoil pentru proiectul asta şi ce ar putea face statul să blocheze vânzarea către Lukoil?

Virgil Popescu: Acum, Exxon, ca orice companie privată, doreşte să obţină, probabil, cât mai mult din această tranzacţie, pe care intenţionează să o desfăşoare, numai că legea românească, Legea petrolului, spune că transferul unei licenţe se face prin hotărâre de guvern, deci, haideţi să vedem, să aşteptăm ce se întâmplă cu participaţia. Eu sunt optimist că Romgaz va fi în viitorul consorţiu de exploatare a gazelor din Marea Neagră şi sunt optimist că acest lucru se va întâmpla. Nu are rost să ne antepronunţăm, să vedem dacă Exxon va fi sau nu va fi în exploatarea gazelor din acest perimetru, "Neptun Deep", din Marea Neagră. Eu zic să avem răbdare, să aşteptăm finalizarea, pentru că oricum nu depinde de noi, de statul român, ce va face compania Exxon mai departe.

MEDIAFAX: Partenerii polonezi, dacă ar fi şi ei să vină din Polonia, ar fi bine veniţi, presupun?

Virgil Popescu: Orice companie care vine din Uniunea Europeană, evident, sau din Statele Unite sau din parteneri NATO sau UE, este binevenită în România. Orice investiţie a partenerilor noştri este binevenită în România.

MEDIAFAX: În ceea ce priveşte fondurile europene, în ce zone ar trebui România să acceseze fonduri europene, aveţi un orizont de timp? Nişte proiecte anume?

Virgil Popescu: Da, deci cred că în România o să avem, adică avem deja o mare problemă cu privire la implementarea acelui Green Deal. Deci, Comisia Europeană şi Uniunea Europeană insistă pe acel Green Deal, acel proiect de deal curat, de energie curată şi revin în zona energiei. Şi atunci România va avea mult de muncă şi mult de investit în a trece de la o energie produsă pe cărbune, la o energie curată. Şi când vorbim de energie curată putem vorbi şi de energie nucleară, pentru că este considerată şi în ultima declaraţie a Parlamentului European şi în luările de poziţie ale Comisiei Europene, energia nucleară este considerată o energie curată, dar trebuie să îndeplinească nişte nivele de securitate şi e normal să fie aşa, să nu avem probleme de securitate. Şi va trebui să ne focusăm foarte mult pe investiţii în tranziţia de la producerea de energie electrică pe baza de cărbune, la cea de gaz şi, evident, de regenerabile şi aici avem foarte mult de investit.

MEDIAFAX: Legat de Complexul Energetic Oltenia, că aici este marea problemă, aveţi un scenariu legat de ce s-ar întâmpla dacă CEO ar ieşi din…?

Virgil Popescu: Avem mai multe scenarii, avem un studiu de adecvanţă al Transelectrica, în baza căruia am înaintat în Guvern un memorandum, aprobat de către Guvern. Memorandum însuşit şi de Ministerul Fondurilor Europene şi de Ministerul de Finanţe, prin care vom da un ajutor de salvare companiei CE Oltenia, de 1,2 miliarde de lei, dar nu îl vom da oricum. El, dacă nu va fi returnat în termen de 6 luni, se va transforma într-un ajutor de restructurare, ceea ce va presupune, nu vă gândiţi la o restructurare, dat oameni afară, nu. O restructurare care va presupune tranziţie de la producerea pe cărbune la cea pe gaz şi acolo sunt nişte ţinte foarte ambiţioase.

La finalul acestui program, în urmă căruia se vor monta nişte grupuri de producere a energiei pe gaz la Işalnita, la Turceni, un parc solar de vreo 300 de MW, tot la CEO, în urmă căruia emisiile de carbon vor scădea de la un procent de 0,9 la 0,6 la sută. Deci, practic ne dorim că CEO să ajungă, într-un termen rezonabil, 2026 parcă este în memorandum propus, să ajungă să îşi reducă emisiile de carbon. Pentru că, ca să fim sinceri, în momentul de faţă, preţul mare pe piaţă (al energiei electrice) este dat de către CEO, din cauza preţului certificatelor de CO2. Deci, în momentul în care preţul certificatelor de CO2 a crescut şi asta se reflectă clar în preţul curentului electric produs de către CEO şi ceilalţi jucători de piaţă se duc cu preţul în sus. Practic, realizează un profit, spunem aşa, conjunctural, şi asta înseamnă că piaţa românească se duce în sus, ca valoare, faţă de piaţa regională.

MEDIAFAX: Ştiu că domnul Boza, directorul CEO, el s-a ocupat de planul acesta de tranziţie, asta înseamnă că el o să rămână la conducere?

Virgil Popescu: Domnul Boza este directorul CEO, întreg directoratul CEO s-a ocupat de acest memorandum, el a fost aprobat de Consiliul de Supraveghere şi însuşit şi de noul Consiliu de Supraveghere şi aprobat de către Guvern. Dacă vreţi să mă întrebaţi exact cine a lucrat acest proiect, cred că acest proiect, mai degrabă, a fost lucrat de întreg membrul directoratului şi de către, cred, domnul Balaşoiu, care este un specialist pe zona de fonduri europene şi de restructurare al CEO. Cred că mai degrabă de dânsul, tehnic, a fost lucrat. Domnul Boza a venit, e adevărat, de mai multe ori la mine, a venit foarte insistent. Ultima dată, îmi aduc aminte, cred că era în ajunul Crăciunului, înainte de şedinţa de guvern, i-am chemat pe toţi din directorat şi din Consiliul de Supraveghere să discutăm acest memorandum, pentru că era necesar să avem o discuţie pe el şi să îl finalizăm odată. Şi a fost aprobat în guvern.

MEDIAFAX: Actualul directorat, vă aşteptaţi să îl păstraţi, va rămâne?

Virgil Popescu: Nu am făcut, încă, nicio evaluare vis-a-vis de directoratul de la CEO dar va urmă, sigur, o evaluare a directoratului de la CEO, făcută de către Consiliul de Supraveghere, că această este. Şi eu le-am trimis raportul Corpului de Control al ministrului Energiei, că ministerul Energiei a făcut acest raport de control. L-am trimis Consiliului de Supraveghere. Un raport care a rămas definitiv în urma atacului succesiv prin diverse stadii procesuale, a rămas definitiv, chiar în luna decembrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Eu vreau că măsurile care au fost acolo să fie duse la îndeplinire, să vedem ce s-a întâmplat acolo şi în momentul când CS-ul va discuta cu directoratul va fi luată o decizie, aştept un raport al Consiliului de Supraveghere. Ce am rămas eu surprins este că acest raport, care a rămas definitiv, mie mi-a fost adus la cunoştinţă, evident, în luna decembrie, cu un extras de raport, şi astăzi am crezut că directoratul glumeşte.

Este raportul vechi, înaintat spre luare la cunoştinţă de noul ministru. Evident că nu aveam de unde să ştiu raportul vechi, de un an şi ceva. L-am semnat în decembrie şi astăzi directoratul zice că îl atacă în instanţa, că e un raport nou. Deci, ori e o glumă, ori oamenii ăştia nu înţeleg nimic din directoratul vechi şi aici vorbesc de toţi. Adică, este un raport rămas definitiv, prin atac succesiv la Înalta Curte de Casaţie, mi s-a adus la cunoştinţă, evident, că am venit ca nou ministru, l-am semnat, l-am trimis la Consiliul de Supraveghere iar ei îl atacă în instanţa, din nou, crezând sau susţinând că este un raport nou. Nu, este acelaşi raport vechi pe care l-au pierdut în instanţa şi pe care, le spun şi pe această cale, să nu se joace cu cifrele din acel raport, să le ducă la îndeplinire şi să lase prostiile cu atacurile în instanţa ale unui raport pe care l-au atacat deja şi l-au pierdut. Dacă ei consideră în continuare că este un raport nou înseamnă că, vă spun sincer, toţi de acolo, care au semnat, trebuie să plece, dacă nu înţeleg că e acelaşi raport. Şi vreau să înţeleagă ferm acest lucru şi să nu se joace că e raport vechi, că e raport nou. Este raportul făcut de vechiul Corp de Control al ministrului Energiei, care mi-a fost adus la cunoştinţă în decembrie, după rămânerea definitivă a hotărârii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

MEDIAFAX: Dacă tot suntem la subiectul asta, acum ceva timp vorbeaţi de o companie listată la bursă care nu şi-ar fi trecut în contabilitate vreo o mie de facturi şi în momentul ăla aţi spus că o să trimiteţi Corpul de Control. În momentul asta aţi primit un raport?

Virgil Popescu: Nu, nu am primit, încă, niciun raport şi prefer să nu comentez acest subiect, fiind companie listată la bursă.

MEDIAFAX: În ceea ce priveşte investiţiile în Energie, ele trenează de foarte mult timp, tocmai de aia v-am întrebat şi de pericolul să iasă CEO din sistem.

Virgil Popescu: Nu cred că se va ajunge acolo, haideţi să nu dramatizăm, că nu e cazul.

MEDIAFAX: Aveţi o viziune pentru investiţii, o să veniţi cu o strategie nouă pe Energie?

Virgil Popescu: Am avut discuţii la ministerul Energiei, acuma nu e vorba numai de strategia energetică a României, e vorba şi de PNIESC - Programul Naţional de Investiţii în Energie şi Schimbări Climatice. Şi ele trebuie să fie la pachet, având în vedere că va intra noul Green Deal în funcţiune, va trebui să avem PNIESC-ul cu strategia energetică. Iar eu mi-am propus ca până la sfârşitul lunii februarie să le avem pe aceste două. Asta nu însemna că voi schimba sau voi lucra din nou toată strategia.

Numai că am văzut că strategia de blochează datorită faptului că are foarte multe proiecte şi trebuie avizate, în strategie, proiecte punctuale, facem Tarniţa, facem 3, facem 4, facem Nicopole. Nu cred că rolul unei strategii este să spună ce proiecte se fac. Cred că rolul unei strategii este să dea direcţiile, după care facem atâta energie nucleară, atâta pe gaz, atâta hidro, atâta regenerabile. Şi cred că asta e rolul şi vreau să simplific această strategie şi împreună cu PNIESC-ul să o scoatem până la sfârşitul lui februarie. În urmă aprobării acestui strategii, evident, urmează proiecte punctuale, care, oricum, se vor selecta, în baza unor concursuri de proiecte şi finanţate prin Fondul de modernizare, pe care îl avem, sau prin acel Just Transition Fund, pe care, în acest moment, îl negociază Ministerul Fondurilor Europene la Comisie pentru un fond de tranziţie pentru zonele în care avem energie produsă pe cărbune, pentru energie curată.

MEDIAFAX: Dumneavoastră aveţi un set de proiecte, se vorbeşte de foarte multe ori de 3 şi 4, de alte…?

Virgil Popescu: Se vorbeşte de 3 şi 4. Reactoarele 3 şi 4 va continua, vrem să îl facem, o să vedeţi în continuare cum vom face şi ce vom face. Este prematur să spunem acum cum va continua dar vrem să facem 3 şi 4, de ce nu poate şi al 5-lea reactor. Cert este că, pe lângă energia nucleară, energia electrică produsă pe arderea gazului va fi, în următorii ani, va fi o ţintă a noastră. Evident, ne-am asumat că va creşte procentul de energie regenerabilă la 30,7% şi acolo îl vom duce. Deci avem spaţiul de creştere de producere de energie şi pe energie regenerabilă.

MEDIAFAX: În ceea ce priveşte electromobilitatea, există un plan de a realiza o strategie pe şi pe chestia asta?

Virgil Popescu: Va trebuie să ne pliem mai mult pe lucrul ăsta pentru că, până la urmă, maşinile electrice sunt viitorul şi nu putem să nu facem faţă acestor provocări. Ministerul Mediului alocă prin Fondul de Mediu sau va aloca prin Fondul de Mediu, în continuare, tichetele pentru maşini electrice, acea subvenţie de 10.000 de euro parcă pentru achiziţia unei maşini electrice. Va trebui ca, în paralel, operatorii din sistem să vină cu reţeaua, să facă reţeaua electrică în aşa fel încât să nu avem probleme, să avem maşini electrice şi reţeaua noastră electrică să nu suporte acest lucru. Va fi un efort conjugat şi de aceea va trebui făcută o strategie. Aveam o discuţie, ieri, cu preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, domnul Veştea, care are un proiect finanţat prin fonduri europene de autobuze electrice şi îmi spunea că trebuie să aibă o discuţie şi am discutat şi cu compania care oferă serviciul de distribuţie în zona Braşov. Pentru că şi aceasta trebuie să îşi dimensioneze sistemul de distribuţie la nivelul cerinţelor transportului în comun, electric, care va fi în Braşov. Deci, e clar că va trebui să avem o strategie de dezvoltare a reţelei, în paralel cu achiziţia şi creşterea parcului de maşini electrice.

MEDIAFAX: Dar în alte ţări se dau, de exemplu, subvenţii pentru producătorii de baterii sau alte chestii care să nu stimuleze doar comerţul cu maşini sau achiziţia de maşini electrice. Nu ar fi asta, poate, şi o soluţie?

Virgil Popescu: Ba da. Tocmai de aceea va trebui făcută o strategie pentru a găsi soluţiile conjugate, că nu numai acestea sunt. Soluţii conjugate în aşa fel încât să ajungem la un grad mult mai mare de penetrare a electromobilităţii în România.

MEDIAFAX: În cadrul ministerului există acel departament Invest România, care promovează investiţiile străine în România, ce aşteptări aveţi pentru 2020, în această privinţa?

Virgil Popescu: Evident că îmi doresc cât mai multe investiţii străine în România şi toate discuţiile pe care le am la nivelul ministerului se bazează pe acest lucru. Dar mi-aş dori şi invers, mi-aş dori că Invest România să se ocupe şi, după aprobarea hotărârii de guvern o să am o discuţie, să avem şi în interiorul Invest Romania servicii specializate de internaţionalizare a afacerilor româneşti. Pentru că investiţiile dacă nu sunt biunivoce şi dacă firmele româneşti nu se duc în afară nu putem avea firme puternice. Şi îmi doresc mai multe investiţii în România dar îmi doresc şi mai mult curaj din partea companiilor româneşti de a investi în piaţă regională. Şi eu cred că avem companii care pot face acest lucru.

MEDIAFAX: Dar va aşteptaţi să vină nişte investitori mari, nu ştiu, de exemplu, un alt producător auto, a fost discuţia cu Volkswagen.

Virgil Popescu: A fost o discuţie cu Volkswagen, aţi văzut decizia lui Volkswagen, nu cred că se mută din Turcia. Evident că urmărim, avem în programul de guvernare o investiţie foarte mare în zona de cupru. La Cuprumin vrem să facem o investiţie, să găsim un investitor strategic, un partener cu care să dezvoltăm partea de producţie a barelor de cupru şi ulterior a firelor de cupru. Practic, dorim valorificarea cuprului în produse cu valoare adăugată mult mai mare. Acum, în momentul de faţă, Cuprumin nu putem să spunem că merge rău, e o campanie care merge, dar, din păcate, vinde doar concentrat de cupru, în afară. Ori ne-am dori ca resursele minerale ale României să fie exploatate mai bine în România şi pentru asta este nevoie de investiţii. Aceasta este o direcţie pe care am anunţat-o şi eu şi premierul şi o avem în programul de guvernare, căutăm un partener strategic pentru a dezvolta o fabrică de producţie în zona Abrud, a Cuprumin, pentru că e normal să fie lângă zăcământ. Şi, evident, de ce nu, apropo de electromobilitate, o fabrică de producţie a bateriilor. Se pot face foarte multe lucruri în România şi o să vedeţi, în perioada următoare, m-am întâlnit cu foarte mulţi investitori şi România a devenit o ţară şi o piaţă atractivă, după schimbarea guvernului.

MEDIAFAX: În legătură cu industria de apărare, aveţi ceva în plan, există nişte bani care trebuie cheltuiţi acolo.

Virgil Popescu: Industria de apărare cred că va fi, cât de curând, un vector de dezvoltare al României, pentru că este normal, cheltuim 2% din PIB în apărare şi vrem să întoarcă foarte mulţi bani din aceşti 2% în industria românească. Şi avem discuţii cu producătorii care vor să vină să vândă Ministerului Apărării echipamente, să dezvolte capabilităţi de producţie a acelora sau de asamblare sau a unor subansamble în România. Şi asta este una din priorităţile pe care le avem, le am eu, ministrul Apărării, primul ministru, guvernul României împreună cu preşedintele, de a dezvolta industria de apărare în România şi de a crea noi facilităţi de producţie. Aţi văzut că General Dinamics a făcut un joint-venture în România cu Uzina Mecanică Bucureşti şi produce împreună, la început asamblează, după care va produce, în România Piranha 5. Pentru forţele române şi în ulterior, finalul-finalului, acel joint-venture va produce şi pentru piaţă regională. Model de genul acesta vrem să îl dezvoltăm în absolut toate achiziţiile pe care Armata le va face şi vrem să dezvoltăm, practic, economia românească, prin acest model de business.

MEDIAFAX: În mare parte parteneriate…

Virgil Popescu: Evident. Dacă găsim investitori care să vină, să dorească şi suntem de acord să investească direct într-o anumită companie, o facem şi pe asta. O prioritate pe care o avem este fabrică de pulberi de la Făgăraş, ne dorim să avem o fabrică de pulberi nouă pentru a nu mai fi nevoie să importăm pulberi din Serbia.

MEDIAFAX: Pulberi de…?

Virgil Popescu: Pulberi pentru muniţie.

MEDIAFAX: Despre liberalizarea preţurilor la energie, era discuţia că există un termen la 1 iulie şi după aia?

Virgil Popescu: Aţi văzut acea faimoasa ordonanţă 114, ce probleme a creat în anul 2019. Prin emiterea acelei ordonanţe 114, practic, preţul energiei electrice şi al gazelor naturale, nu a scăzut. Nu cred că dumneavoastră, acasă, în cursul anului 2019, nu v-a scăzut preţul la energie electrică sau la gaze. Ba din contra, a fost la acelaşi nivel sau un pic mai mare. Ce s-a întâmplat în schimb? Prin plafonarea preţului la producător, atât la energie electrică, cât şi la gaze naturale, la gaze naturale clar la 68 de lei pe MW, iar la energie electrică la preţ de producător plus un adaos de 5%, s-a mărit acest ecart între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare la clientul final. Atât s-a întâmplat. Cine a avut de câştigat? Cei care s-au introdus pe acest lanţ, distribuitorii şi furnizorii. Furnizorii în special. Cine sunt furnizorii în România? Îi ştie toată lumea. Am văzut pe site-ul ANRE că s-au publicat pierderile care le-au avut furnizorii. Culmea, dintre toate pierderile furnizorilor de-a-lungul acestei perioade, cea mai mare pierdere a înregistrat-o singura companie romanească furnizoare, Electrica, 156 de milioane de lei parcă a înregistrat. Deci până la urmă ce am făcut? Nu ştiu cum s-a dat această ordonanţă, au avut de câştigat furnizorii care nu au capital mare românesc şi furnizorii care au capital mare românesc au avut de pierdut.

În paralel, preţul la energie electrică pentru clienţii industriali şi la gaze naturale a crescut. A crescut o dată datorită preţului certificatelor de CO2 şi preţul de referinţă s-a dus în sus. Evident, toţi producătorii au profitat de acest lucru şi a crescut preţul. Dacă preţul de referinţă al CE Oltenia a fost sus şi ceilalţi, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, regenerabilele, s-au dus în sus. Pe de altă parte, scoţând o mare parte din cantitatea de pe piaţa liberă şi ducând-o obligatoriu către clienţii casnici a rămas mai puţină energie electrică pentru piaţa clienţilor industriali. Şi atunci s-a crescut preţul. Deci ce am făcut cu această ordonanţă. Nu am scăzut preţul la consumatorul casnic, am crescut preţul la clienţii industriali, practic am scăzut competitivitatea industriei româneşti, şi atunci ne-am trezit când am preluat guvernarea cu mai multe companii mari care consumă foarte multă energie electrică, energofage, care au spus că ele trebuie să se reloce din România că nu se mai poate, că nu mai rezistă. De aceea a apărut şi acea idee, care, chiar nu îi înţeleg pe cei de la PSD de ce nu au folosit-o, pe acea schemă de ajutor de stat pentru companiile mari consumatoare de energie, o schemă aprobată de Uniunea Europeană, o schemă care avea ghid de finanţare, folosită în 12 state din Ununea europeană, pe care a trebuit să venim noi să o dăm ca să salvăm acele companii, să salvăm zecile de mii de locuri de muncă şi să le facem din nou competitive pe piaţă, în condiţiile în care puteau să o facă cu doi-trei ani în urmă, cei din vechiul Guvern.

Şi eu am zis, am propus Guvernului, şi în programul de guvernare, (să) eliminăm această ordonanţă 114. Toată lumea a spus că vor creşte preţurile. Eu am spus încă din noiembrie: de la 1 ianuarie nu va creşte niciun preţ. Nimeni nu a dat crezare, până nu a ieşit ANRE-ul şi a spus că de la 1 ianuarie nu va creşte niciun preţ. Şi gândiţi-vă că încă, prin atacarea legii de abrogare a ordonanţei, că ne-am asumat răspunderea, s-a suspendat scoaterea acelei taxe de 2% pe cifra de afaceri a companiilor de energie. Tariful de 2% era încă introdus, în ianuarie era încă introdus în calcului tarifelor preţului pentru consumatori. Am dat ordonanţă din nou în Guvern, am introdus absolut toate şi mă aştept ca în periaoda imediat următoare ANRE-ul să revizuiască acele tarife şi să scadă corespunzător acele tarife. Mi se pare normal, dacă ai folosit o taxă care nu mai este, să o scoţi din tarif şi să aliniezi tariful.

Nu cred că vor creşte preţurile nici de la 1 iulie. La 1 iulie se liberalizează preţul la gaze. La 31 decembrie se liberalizează preţul la energie electrică. În momentul de faţă, în România, a început iarna cu o înmagazinare de vreo 3 miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare înmagazinare până acuma din istoria post-decembristă a României. Ăsta a fost un bun, dar şi un lucru rău. Un lucru bun că am fost pregătiţi de iarnă, dar un lucru rău că a scos o cantitate mare de gaz de pe piaţă. Scoţând în perioada aceea o cantitate mare de gaz de pe piaţă, preţul gazului a crescut. Un lucru bun este că nu se va consuma această întreagă cantitate de gaz şi la vară, la 1 iulie acel gaz va trebui scos pe piaţă şi vândut pentru că altfel vei plăti iar taxe de înmagazinare şi va ajunge mai scump. Şi nu le va conveni companiilor care l-au înmagazinat să-l ţină. Scoţându-l la 1 iulie pe piaţă, preţul gazului va fi jos. Deci nu mă aştept ca să avem de la 1 iulie o creştere a preţului la gaze naturale. La energie electrică nici nu poate fi vorba, preţul l-am negociat cu Comisia şi îl ţinem până la 31 decembrie pentru că în paralel la energie electrică a apărut şi noul regulament al Comisiei Europene, 943, care de la 1 ianuarie ne-a luat prin surprindere complet şi liberaliza complet piaţa. Dar avea un aliniat 10, litera c), care ne permitea ca în baza unui raport scris, până ne armonizăm legislaţia, să putem cere o perioadă de derogare şi am cerut-o până la 31 decembrie. Eu cred că piaţa se va stabiliza în cursul anului şi nu vom avea probleme de salturi de preţuri nici la energie electrică şi nici la gaze naturale.

MEDIAFAX: Dar cum rămâne cu consumatorul vulnerabil. Aici e o chestie care în paralel...

Virgil Popescu: În paralel, dar, este atributul Ministerului Muncii, noi dăm tot suportul pe care-l avem să definim acest consumator vulnerabil, este iar un punct din programul de guvernare, pentru că nu este normal ca în momentul de faţă toată populaţia ţării să fie subvenţionată. Eu vă spun sincer că eu unul, şi cred că toţi colegii mei deputaţi şi senatori nu au nevoie de subvenţie la gaze sau la energie electrică, iar în momentul de faţă sunt patru shceme de subvenţie pe care le dă bugetul, că-i local, că-i naţional, pentru cetăţeni. Bugetul local, Agenţia de Prestaţii Sociale, de la bugetul naţional către bugetul local pentru cumpărarea de combustibil pe perioada iernii şi o taxă de cogenerare către CET-urile care produc energie electrică. Or, s-a subvenţionat în cursul anului 2019 prin preţul de 68 de lei toată populaţia României, pentru că preţul a fost ţinut la 68 de lei pentru toată populaţia României. Preţul la consumatorul casnic nescăzând, am spus furnizorii câştigând de pe acest lucru. Dar la acest preţ mic, practic am ajuns ca, şi eu tot dădeam exemplu, piscinele din jurul Bucureştiului şi din Bucureşti să fie încălzite pe gaz cu un preţ subvenţionat, ori nu-i normal.

Atunci trebuie să ştim exact, asta înseamnă consumator vulnerabil, consumatorul care are cu adevărat nevoie de ajutor şi cred că există persoane, şi poate foarte multe persoane, dar trebuie să le identificăm. Şi sunt convins că pe ansamblul bugetului României, având această subvenţie doar către consumatorul vulnerabil, bugetul va avea de câştigat şi oamenii efectiv care vor avea nevoie de subvenţie vor primi o subvenţie mai mare decât acuma cât primeşte toată populaţia României. E o problemă doar de a identifica şi de a pune un prag de venit şi evident în funcţie de zona geografică unde se găseşte. Cred că se pot face, există modele pe care Ministerul Muncii le poate lua în analiză. Avem defapt şi o lege a venitului de incluziune, care a fost, de vechiul Guvern, tot prorogată-prorogată, unde era o oarecare definiţie a consumatorului vulnerabil şi o schemă de ajutor pentru consumatorul vulnerabil. Ne-am angajat că până la sfârşitul anului, această schemă de consumator vulnerabil va fi în funcţiune în aşa fel încât în 2021 când avem toată piaţa liberă să avem subvenţia pregătită pentru consumatorul vulnerabil.

MEDIAFAX: În ceea ce priveşte Start-Up Nation, mai continuă până la urmă anul acesta?

Virgil Popescu: Da, sigur, m-am bătut la Ministerul de Finanţe şi am obţinut la sfârşitul anului la rectificare 300 milioane de lei credite bugetare pentru a plăti Start-up Nation. Nu pot ca de fiecare dată să nu spun: vechiul Guvern a lăsat la rectificarea bugetară 0 lei credite de angajament, 0 lei credite bugetare; deci nici nu se puteau lansa programe nici nu se puteau plăti. Deci practic ajunsese cuţitul la os antreprenorilor, băncile care dăduseră credite-punte se întrebau cum să recupereze ceva din creditele care le-au dat, am scos la rectificare la Ministerul de Finanţe 300 de milioane de lei şi am început să facem plăţi. Am reuşit să punem în buget, chiar dacă într-un primă dezbatere publică bugetul nu avea prea mulţi bani, am reuşit să punem 300 milioane de lei credite bugetare pt 2020 şi un miliard de lei credite de angajament, deci am putea lansa proiecte, dar în paralel am lansat şi prin toate agenţiile pe care le avem, cele nouă agenţii de IMM-uri care au derulat proiecte, am lansat controale către firme. Să vedem pentru că avem semnale din piaţă că, nu pot să spun că toţi, dar un număr destul de semnificativ de companii pot spune că au folosit cu rea-credinţă aceşti bani. Şi Am găsit de exemplu în Constanţa o fabrică de panificaţie, bakery îi spune, să nu-i dau numele exact, dar are un bakery în coadă, care a obţinut un punctaj foarte mare pentru că a angajat 15 persoane fără ocupaţie, fără loc de muncă, dar care întâmplător după 4-5 zile după ce a încasat banii prin Start-up Nation le-a desfăcut contractele de muncă. Ori sunt convins că nu acesta este scopul, să iei nişte bani. Mai avem informaţii că au mai fost Start-Up Nation-uri cu vreo 63 de persoane, or ca să-mi spui că porneşti un Start-Up Nation cu 63 de persoane prin judeţul Prahova mi se pare mult prea mult. Asta înseamnă că exista o companie mare care şi-a mai făcut un puiuţ şi şi-a transferat din salariaţi de pe acea companie pe aşa-zisul start-up.

Nu cred că a fost benefic faptul că s-a punctat numărul de angajaţi şi nu eficienţa afacerii, faptul că acea afacere poate fi viabilă şi după încheierea perioadei de monitorizare. Asta vom urmări în perioada imediat următoare. Nu spun că sunt multe sau puţine 500 de companii, 500 de finanţări pentru panificaţie, 300 pentru coafuri sau nu ştiu ce, dar vreau să vedem că acele afaceri care au plecat au respectat ceea ce au spus la început şi îşi urmează afacerea aşa cum au spus. În paralel se lucrează la un nou set de criterii pentru că vrem să ne asigurăm că următoarele tipuri de start-up-uri şi de business-uri pe care le vom finanţa sunt viabile, rezistă, aduc inovaţie, tehnologie nouă şi nu ne vom mai întâlni după perioada de acordare a finanţării cu situaţii de genul aceasta în care afacerile pur şi simplu se închid sau se vând pe OLX.

Pentru că după părerea mea o afacere care se vinde pe OLX este un risc reputaţional extraordinar care îţi dă pestre cap tot programul. Dacă vrei să faci un start-up nu îl faci, iei banii şi îl vinzi pe OLX. Şi puteţi şi dumneavoastră vedea, sunt foarte multe afaceri de Start-Up Nation, daţi pe OLX 'start-up nation' şi o să găsiţi poate chiar sute de afaceri care se vând pe OLX. Şi o să avem grijă în noile criterii să împiedicăm acest lucru şi să vedem inclusiv faptul că persoanele care, administratorii companiilor, solicitanţii, au capacitatea managerială de a duce acest proiect la bun sfârşit. Mai avem cazuri din teritoriu în care, de bună credinţă, (persoana) a făcut business-ul, dar el nu a ştiut că trebuie să depună situaţii financiare, că trebuie să plătească impozite pe profit şi vine ANAF-ul peste el şi îl închide, îl execută.

Ori nici acest mod de lucru nu este..., chiar dacă nu putem spune că nu a avut bună-credinţă în a realiza acel business, dar faptul că nu a avut o cultură antreprenorială, nu a făcut un curs de antreprenoriat, nu l-a învăţat cineva ce să facă, să fi avut un business angel, ceva să-l înveţe, ne arată că trebuie să nişte măsuri suplimentare şi complementare în momentul când finanţăm un business de acest tip. Şi de ce nu, aici este o perioadă de gândire. Cu cine am vorbit, toată lumea îmi spunea, şi din mediul privat, şi din mediul IMM-urilor, că ştii că dacă dai toţi banii gratis, gratis se duc. Poate ar fi bine să fie şi o cotă parte de 5%, de 10% de cofinanţare, că poate atunci este mai atent respectivul antreprenor. Nu am luat nicio decizie cu privire la acest aspect, dar este de luat în seamă. Nu degeaba fondurile europene până la urmă au o co-finanţare cât de cât în componenţa acelui grant care este oferit.

MEDIAFAX: Acum să trecem un pic la turism. În 2020 expiră brandul de ţară al României. A fost o propunere a unui fost ministru al Agriculturii, o oaie. Cum vi se pare?

Virgil Popescu: Este un fost ministru al Agriculturii şi atâta. Nu comentez propunerile, să le zic aşa, şugubeţe ale domnului fost ministru al Agriculturii Daea. A mai avut dânsul şi cu cormoranii şi acuma vedem ce se întâmplă. L-am văzut pe actualul ministru al Agriculturii care a descoperit nişte lucruri destul de ciudate în zona piscicolă. Eu zic că trebuie să ne vedem de turism. Avem nişte obiective. Avem legea turismului de scos în dezbatere publică, avem legea OMD-urilor de actualizat, scopul nostru este să avem cât mai mulţi turişti în România. Este un secretar de stat pe Turism, domnul Răzvan Pârjol. Omul este dedicat turismului, este din turism, sunt convins că partea de departament al Turismului din Ministerul Economiei îşi va face treaba. De la mine are tot suportul. Au fost fel de întrebări, fel şi fel de fake-news-uri, aţi văzut că nu dispare niciun voucher de vacanţă, proiectul de ordonanţă a fost aprobat inclusiv de Parlament în Comisia de industrii, reprezentantului Ministerului Economiei a fost şi l-a susţinut.

Deci ceea ce am spus noi facem, dar din păcate nu putem să rămânem doar cu ideea că voucherul de vacanţă este un vector de marketing turistic. Trebuie să găsim şi alte modalităţi de a creşte numărul de turişti în România şi să ştiţi că am preluat acea schemă de ajutor pentru cinematografie de la Comisia de Prognoză, iar eu consider că acea schemă de ajutor pentru produsele cinematografice poate fi un vector major de turism în România. Pentru că una este să-ţi vină actori importanţi în România să-ţi filmeze, să-ţi facă filme şi să apară că aceste filmări au fost făcute în Bucureşti, în Iaşi, în Cluj, să-ţi promoveze România la zeci de mii, la milioane de oameni, şi este mult mai eficient decât să faci o frunză de turism şi dispare brand-ul de ţară sau să dai cu nuca în baltă să spui că oaia este brand-ul de ţară al României. Şi de aceea această schemă de ajutor de stat va fi gestionată de partea de departament de turism pentru că mi se pare foarte bine legată de dezvoltarea turismului. Şi cred că în tandem se pot face foarte multe lucruri. O să aducă şi investiţii, se pot face investiţii în studio-uri de film, şi vorbim de zeci poate chiar de sute de milioane. Pe partea de filmări se cheltuie, se promovează România şi factorul de multiplicare din studiile pe care le-am avut noi este de şase-şapte. Deci noi dăm nişte bani, subvenţionăm o parte din cheltuieli, şi ne aduc înapoi de şase-şapte (ori) pe diverse paliere. Şi cred că este un vector de marketing turistic acea schemă foarte foarte bun şi am insistat să o luăm la Ministerul Economiei pentru că la Comisia de Prognoză nu avea niciun rost, la Ministerul Culturii putea avea o logică vizavi de industria cinematografică şi de cultură, dar vizavi de turism, de promovare, cea mai bună logică cred că este la Ministerul Economiei.

MEDIAFAX: Acum câteva zile aţi convocat acţionarii Petrom, aţi trimis o solicitare pentru convocare, ca să o revocaţi pe doamna Sevil Shhaideh. De ce neapărat acuma şi pe cine vreţi să puneţi în loc?

Virgil Popescu: Mi se părea normal, sincer să fiu, ca doamna Shhaideh, de bună-credinţă, să realizeze că nu este locul dânsei în consiliul de supraveghere al OMV Petrom. Eu vă spun sincer că nu am văzut nicio informare la Ministerul Economiei făcută de către doamna Shhaideh, o informare oficială evident, sau o discuţie sau un telefon dat ministrului. Ministerul este acţionar cu 20% în OMV Petrom. Dânsa are nişte probleme, cred că e momentul să se ocupe de acele probleme şi să lase locul unui profesionist. Nu am nominalizat pe nimeni, probabil că în perioada următoare o să nominalizăm pe cineva. Când va fi făcută acea nominalizare, va fi făcută şi public, numai că acea nominalizare va trebui votată de către Adunarea Generală a Acţionarilor, de către acţionarul OMV, de către acţionarul Statul Român, de către Fondul Proprietatea şi ceilalţi care vor participa la Adunare. Iar eu cred că în condiţiile în care vorbim despre exploatarea gazelor din Marea Neagră, trebuie să avem un consiliu de supraveghere, cel puţin din partea Statului, oamenii Statului Român trebuie să fie profesionişti.

MEDIAFAX: Se vorbeşte despre un calendar de listări care ar trebui să apară. Se vorbea despre CEC, dar asta nu ţine de Ministerul Economiei, Hidroelectrica în schimb...

Virgil Popescu: Suntem în proceduri cu Hidroelectrica. Ele îşi urmează cursul. Am spus că vom lista Hidroelectrica la bursă, vom lista Hidroelectrica la bursă. Există deja o hotărâre de guvern, aprobată de la vechiul Guvern, o vom menţine şi vom lista Hidroelectrica la bursă. Pentru că eu cred că Hidroelectrica, prin listarea la bursă, va necesita o capitalizare suplimentară cu care va putea să facă investiţii. Asta este ideea de la care am pornit, de a avea surse de finanţare pentru investiţii noi. Asset-ul major al Hidroelectrica este că este o companie verde, nu produce decât energie verde, şi cred că va fi foarte atractivă pentru investitori în contextul acestui Green Deal european.

MEDIAFAX: Vă mai gândiţi şi la alte companii?

Virgil Popescu: Sigur, examinăm fiecare companie în parte şi o să vedem în perioada următoare. Inclusiv premierul a declarat că există posibilitatea să listeze mai multe companii atât din portofoliul Ministerului Economiei, cât şi al altor ministere. Ce este important de ştiut este că nu dorim să cedăm pachete de control în nicio companie din sectoarele strategice ale economiei româneşti cum este energia. Deci nu trebuie să fie nimeni îngrijorat, cum spuneau nişte colegi din PSD, că vindem Hidroelectrica. Nu, listarea la bursă a unei companii cu un pachet minoritar de 10-15% nu înseamnă că statul român îşi pierde controlul asupra acelei companii şi nu înseamnă că va fi privatizată, sau vândută, acea companie. Ba din contră, îi va creşte lichiditatea, modul de guvernanţă corporatistă va fi mult mai bine gestionat.

MEDIAFAX: Aţi trimis zilele trecute Corpul de Control la Mintia, la Hunedoara...

Virgil Popescu: Am trimis Corpul de Control la Hunedoara, nu numai la Mintia, am trimis la Complexul Energetic Hunedoara. Totul a plecat de la acea întârziere a plăţii salariilor, în condiţiile în care eu am semnat ordinul de plată din Minister pentru ajutorul de stat încă din 30 decembrie. De ce nu s-au plătit probabil aştept să-mi spună, iar informaţiile mele (sunt) că banii erau în 30 în trezorerie după-masă, dar am vrut să verific mai multe lucruri. Să verificăm şi stocul de cărbune, ce s-a întâmplat cu dezechilibrările din sistemul energetic. Ei s-au întors, dar lucrează la material. Pe măsură ce vor finaliza acest material, în momentul în care voi vedea şi-l voi aproba vom ieşi public şi vom spune ce s-a întâmplat la Complexul Energetic Hunedoara, unde şi acolo avem clar o strategie care trebuie urmată.

Avem o ordonanţă 60 a vechiului Guvern, ordonanţă modificată în Parlament de către mine, eram în Comisia de industrii, este un amendament care acuma îşi arată utilitatea. Am solicitat ca ordonanţa să se aplice şi la companiile aflate în insolvenţă, pentru că nu era luat în calcul acest lucru. Îmi aduc aminte că am spus chiar atunci în plină şedinţă că poate vom avea nevoie de acest amendament, nu se ştie ce se ajunge cu Hunedoara până atunci, că toţi clamau că salvează Hunedoara. Şi le-am zis dacă ajunge în insolvenţă, cum mai o salvaţi pe această ordonanţă care pe legea insolvenţei nu mai prevede, prevede cu totul şi cu totul altă legislaţie.

Acum îşi arată utilitatea, preşedintele a promulgat acea lege, iar în baza acelei ordonanţe vom face un plan de reorganizare în aşa fel încât activele energetice viabile vor fi luate în contul datoriilor ANAF, date în administrarea, date în proprietatea Ministerului Economiei şi Energiei, iar noi le vom pune înapoi în circuitul economic formând altă companie. Înţeleg că există interes din partea atât a Consiliului Judeţean, cât şi a primăriei Deva de preluare a Termocentralei de la Mintia, nu avem nicio problemă cu acest lucru dacă doresc să o ia. În urma reorganizării şi aprobării planului şi finalizării evident că o vom da localităţii, ori Consiliului Judeţean, UAT-ului, iar cealaltă termocentrală împreună cu minele vor continua să funcţioneze. Evident că vor trebui să se transforme, să facă o tranziţie, sau cel puţin parţială pe gaz, pentru că este normal, urmăm şi acolo un plan de decarbonare şi trebuie să ne conformăm cerinţele acestui Green Deal.

MEDIAFAX: Legat de RADET şi ELCEN. Ce se întâmplă până la urmă cu acea datorie, cu toată epopeea?

Virgil Popescu: RADET ştiţi că a intrat în faliment. Eu am atenţionat de foarte mult timp, iniţial a fost luată aşa în derândere, la un moment dat se spusese că declaraţia mea a influenţat instanţa de m-a pufnit râsul. Cert este că RADET-ul este în faliment, s-a preluat termoficarea Bucureştiului pe compania Termoenergetica. ELCEN-ul a reuşit într-un final să semneze contractul cu Termoenergetica, a reuşit într-un final să semneze convenţia de plăţi anticipate a gazului în trei între ELCEN, Termoenergetica şi Primăria Bucureşti după lungi şi lungi negocieri şi apariţii pe televiziuni. Acum înţeleg că Primăria Bucureşti n-a plătit, are iar o restanţă, am o sesizare de la ELCEN primită astăzi (marţi – n.red.).

Nu înţeleg de ce Primarul General al Capitalei nu reuşeşte să pună la punct acea companie, nu reuşeşte să folosească banii pe care îi are în companiile municipale şi care stau nefolosiţi să-i aducă în Termoenergetica astfel încât să nu mai fie datorii către ELCEN. ELCEN este în reorganizare, este o companie a Ministerului Economiei pe care o deţinem 100%. Vom porni şi acolo o procedură de modernizare pentru că sunt instalaţii vechi, dar le vom moderniza. Dar ceea ce am spus eu public, că indiferent ce va face Ministerul cu compania ELCEN şi cât de moderne vor fi instalaţiile, agentul termic prin aceeaşi reţea de conducte se va duce către bucureşteni. Şi dacă compania Termoenergetica şi Municipalitatea nu înţeleg că trebuie să reabiliteze reţeaua termică, şi a pierdut 150 sau 170 de milioane de euro, fonduri europene, pentru a reabilita, pentru că nu a dorit să facă acest lucru, o să ajungă în aceeaşi situaţie. Eu cred, sper că odată cu trecerea acestui an electoral, cu un nou primar general al Capitalei, să înţeleagă acest lucru şi să pornească un amplu program de reabilitare a reţelei termice a Bucureştiului.