INTERVIU Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România: ”Cuţitul e demult la os şi a trecut şi prin os”

Situaţia critică în care se află patrimoniul construit, situaţie cauzată de demolările nejustificate, abandonul deliberat sau intervenţiile abuzive, a declanşat un dialog între Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) şi Ministerul Culturii, în iulie 2016, pentru deblocarea si remedierea acestei stări de fapt. OAR a adresat o scrisoare deschisă premierului României privind posibilele măsuri de deblocare si optimizare a cadrului de protecţie a patrimoniului, conform Strategiei de Apărare Naţională din aprilie 2016 care recunoaşte patrimoniul ca obiectiv de interes naţional alături de alte aspecte esenţiale precum securitatea, sănătatea sau educaţia.

Interviul cu Şerban Ţigănaş, Preşedintele OAR, arată cât de importante sunt arhitectul şi patrimoniul naţional în România.

Declaraţiile principale ale Preşedintelui OAR sunt:

”E nevoie de buni executanţi şi se pare că ne e greu să fim aşa ceva.”

”Noi suntem în epoca ctitoriilor, a liderilor din administraţie cărora li se atribuie toate realizările.”

”Cuţitul e demult la os şi a trecut şi prin os, protecţia patrimoniului fiind în faliment consolidat.”

”Pe termen scurt ne oferim resursele, în special umane, pentru a interveni acolo unde statul a eşuat în a îşi asigura competenţele de care are nevoie în cadrul proceselor legate de protecţia patrimoniului imobil. Voluntariem.”

Vă prezentăm în continuare interviul integral:

Reporter: De fapt, de ce arhitecţii nu-s luaţi în seamă în România? Ce cultură lipseşte?

Şerban Ţigănaş: Arhitecţii nu sunt luaţi în seamă în România pentru că anii de comunism i-au şters din categoria ”claselor conducătoare”, neavând datele ideologic corecte ale proletariatului disciplinat, subordonat partidului unic. În prezent partidul nu mai este unic, dar nici departe de asta nu suntem, iar independenţa în gândire şi discursul polemic şi creativ al arhitectului este un coşmar pentru cei care s-au înrolat în logica disciplinei de partid. Cum instituţiile au fost politizate, această disciplină a penetrat capilar domeniul public, în care arhitecţii puternici şi responsabili sunt indezirabili. E nevoie de buni executanţi şi se pare că ne e greu să fim aşa ceva. Altă cauză a absenţei arhitecţilor din procesele de decizie suntem noi înşine şi concurenţa neloială inevitabilă în societatea din care facem şi noi parte.

Lipseşte cultura construirii atât din perspectiva înţelegerii necesităţii unor procese complexe care să conducă spre decizii cât şi din perspectiva capacităţii de evaluare critică a rezultatelor. Noi suntem în epoca ctitoriilor, a liderilor din administraţie cărora li se atribuie toate realizările. Mai lipseşte o înţelegere a ceea ce însemnă de fapt a fi în serviciul public, adică funcţionar în administraţie, care e altceva decât să fi stăpân pe un domeniu, cum apare din comportamentul multor servitori publici.

Reporter: De ce acum v-a ajuns cuţitul la os şi aţi scris premierului?

Şerban Ţigănaş: Cuţitul e demult la os şi a trecut şi prin os, protecţia patrimoniului fiind în faliment consolidat, dacă pot spune aşa. Am scris acum premierului pentru că suntem de părere că acest guvern a dat semnale bune în sensul deschiderii spre colaborare, mai ales prin Ministerul Culturii şi dorim să catalizăm o situaţie favorabilă dar să ne şi ataşăm suportul necesar al opiniei publice.

Reporter: De ce ar trebui societatea să fie conştientă de revendicările OAR?

Şerban Ţigănaş: Ordinul Arhitecţilor din România a fost creat prin lege pentru a organiza o profesie de interes public prin rezultatele ei construite. Fără suportul societăţii vocea noastră nu poate fi suficientă şi de aceea suntem extrem de interesaţi de parteneriatele care se nasc pentru în diferite scopuri legate de arhitectură şi fenomenele construirii. Ceea ce e important e că tocmai acum se naşte un astfel de parteneriat cu Ministerul Culturii, tocmai pentru a încerca pe termen lung să ieşim prin colaborare din acest faliment al conservării patrimoniului, de care vorbeam. Pe termen scurt ne oferim resursele, în special umane, pentru a interveni acolo unde statul a eşuat în a îşi asigura competenţele de care are nevoie în cadrul proceselor legate de protecţia patrimoniului imobil. Voluntariem.

Iată scrisoarea deschisă adresată Prim-Ministrului Dacian Julien Ciolos de către OAR

Catre: Primului Ministru Dacian Ciolos

CATRE: Guvernul Romaniei

Domnului Prim-Ministru Dacian Julien Ciolos,

Ca urmare a situatiei critice in care se afla patrimoniului construit, situatie cauzata de demolarile nejustificate, abandonul deliberat sau interventiile abuzive, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) a acceptat invitatia la dialog initiata de Ministerul Culturii, din luna iulie 2016, pentru deblocarea si remedierea acestei stari de fapt.

Semnalam cu aceasta ocazie cauzele, respectiv practicile majore, care din punctul nostru de vedere au favorizat situatia actuala, blocand demersul de protectie a patrimoniului si, prin influenta, calitatea spatiului urban:

I. Lipsa unor politici publice coerente de protectie si integrare a patrimoniului precum si carente legislative, cu impact negativ asupra identitatii comunitatilor si a cadrului construit.

II. Lipsa interesului factorilor de decizie in a rezolva problema subdimensionarii resurselor umane si financiare precum si a deprofesionalizarii celor dintai in cadrul institutiilor cu atributii de protectie a patrimoniului (aparatul Ministerul Culturii si a Directiilor de cultura deconcentrate - DCJ) care a condus la:

- calitatea slaba a proiectelor si actiuni ilegitime asupra patrimoniului;

- ingreunarea pana la blocare, a procesului de autorizare, supra-reglementarile precum si discrepanta intre avizele Directiilor de Cultura si autorizatiile emise de administratia publica locala;

- presiuni si conflicte de interes pentru obtinerea avizelor din partea Ministerului Culturii sau a serviciilor acestora, ramase fara suport juridic si forta de decizie.

Patrimoniul cultural este o resursa neregenerabila a carui gestiune adecvata poate imbunatati semnificativ calitatea vietii urbane din Romania. In acest sens, propunem deschiderea unor discutii axate pe urmatoarele probleme:

1. Necesitatea consolidarii activitatii institutiilor care se ocupa de protectia patrimoniului, prin bugetarea corespunzatoare a aparatului de stat. - obiectiv pe termen scurt

2. Deblocarea de urgenta a situatiei avizarii in cadrul Directiilor pentru Cultura si profesionalizarea corespunzatoare a acestora - obiectiv pe termen mediu.

3. Stabilirea unor politici publice asumate de protectie a patrimoniului prin optimizarea legislatiei (Codul Patrimoniului) si extinderea activitatii in sensul documentelor internationale la care Romania a aderat, nu doar declarativ, ci si prin masuri concrete - obiectiv pe termen lung.

In acest sens propunem:

- rediscutarea procesului de descentralizare initiat de Guvern, care doreste transferarea competentelor Directiile de Cultura de sub jurisdictia Ministerului Culturii in subordinea Consiliilor Judetene

- solutii de imbunatatire a dialogului si colaborarii interministeriale.

Consideram ca aceste trei puncte expuse anterior sunt masuri care pot fi implementate si discutate cu o relativa usurinta, iar impactul lor poate fi unul benefic cu un efect vizibil imediat.

OAR a preluat initiativa unor actiuni punctuale in vederea eficientizarii procesului de avizare atat prin promovarea posturilor deschise catre arhitecti cat si prin introducerea posibilitatii unor practici profesionale in cadrul Directiilor de Cultura - ca forma de stagiatura - care sa sustina temporar activitatea Directiilor pe perioada de implementare a masurilor de consolidare si restructurare administrativa. Suntem deschisi si la alte tipuri de colaborare, fiind un subiect de interes national, iar eventuala atribuire OAR a statutului de organizatie de utilitate publica ne-ar permite sa augmentam solutiile.

Solicitam astfel un raspuns din partea Primului-Ministru privind posibilele masuri de deblocare si optimizare a cadrului de protectie a patrimoniului, conform Strategiei de Aparare Nationala din aprilie 2016 care recunoaste patrimoniului ca obiectiv de interes national alaturi de alte aspecte esentiale precum securitatea, sanatatea sau educatia.

*Acesta este un extras din scrisoarea oficiala, accesibila aici:

http://oar.archi/actualitate/ordinul-arhitectilor-din-romania-solicita-sprijinul-guvernului-pentru-salvarea-patrimoniului-construit