Investiţiile străine directe nete au scăzut cu 36,6% anul trecut, la 2,22 miliarde euro

Astfel, potrivit datelor finale publicate BNR şi Institutul Naţional de Statistică (INS), din 2,22 miliarde euro reprezentând investiţii directe, 1,824 miliarde euro au fost participaţii la capital şi 396 milioane de euro credit net primit de la investitorii străini.

Nivelul participaţiilor la capital rezultă din diferenţa aporturilor în valoare de 4,067 miliarde euro şi pierderea netă în sumă de 2,243 miliarde euro.

Datele preliminare prezentate de BNR la începutul anului arătau un nivel al investiţiilor străine directe în 2010 de 2,596 miliarde de euro, în scădere cu 25,57% faţă cele din 2009, când s-a înregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro.

Ponderea participaţiilor la capital în fluxul de capital străin a crescut în 2010 la 82,2% de la 49,6%, în timp ce creditele nete primite de la investitorii străini şi-au diminuat aportul de la 50,4% la doar 17,8%, reiese dintr-un comunicat comun al BNR şi al INS.

În anul 2010, la fel ca în 2009, cea mai mare parte a sumelor vărsate în capitalul firmelor cu acţionariat străin a avut ca destinaţie dezvoltarea afacerilor externe. Astfel, 98,3% din investiţii (3,928 miliarde de euro) au fost pentru dezvoltarea companiilor existente, în timp ce doar 1,1% din fonduri (46 milioane euro) au reprezentat investiţii greenfield.

Totodată, 2,3% au fost participaţii (93 milioane euro) au reprezentat fuziuni şi achiziţii.

Spre comparaţie, în 2009, 0,6% din participaţii au reprezentat proiecte greenfield,şi 1,1% fuziuni şi achiziţii.

Soldul investiţiilor străine directe la finele anului trecut a fost de 52,58 miliarde euro, din care 97,6% (35,5 miliarde euro) reprezintă participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar restul sunt credite nete de la investitorii străini - 17,05 miliarde euro.

Din soldul total, 47,9%, respectiv 25,1 miliarde de euro, reprezintă investiţii greenfield. Industria a atras cele mai multe proiecte greenfield (34,8% şi 8 miliarde de euro), din care industria prelucrătoare 43,3%, 7,3 miliarde de euro, în timp ce în energia electrică, termică, gazele şi apa au atras doar 9,3% din soldul investiţiilor greenfield, respectiv 361 milioane de euro. Alte domenii care au atras proiecte de investiţii greenfield se numără intermedierile financiare şi asigurările, comerţul, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţii.

Şi investiţiile realizate anul trecut au vizat cu precădere în industria prelucrătoare (32% din total). În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (6,9% din total), metalurgia (5,3%), industria mijloacelor de transport (4,9%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (3,9%) şi ciment, sticlă, ceramice (3,2%).

Pe lângă industrie, activităţi care au atras investiţii semnificative în 2010 sunt intermedierile financiare şi asigurările (reprezintă 19,1% din total), comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (12,4%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (9%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (5,9%).

"Imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold la finele anului 2010 în valoare de 24,309 miliarde de euro, reprezintă 46,2% din soldul total al investiţiilor, inducând un grad semnificativ de stabilitate al investiţiei străine directe", se menţionează în comunicat.

În funcţie de regiune, regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (62,2%) rămâne în topul preferinţelor investitorilor străini, alte regiuni de dezvoltare beneficiare fiind regiunea Centru (7,4%), Regiunea Sud-Muntenia (7,3%), Regiunea Vest (6,5%) şi Regiunea Sud-Est (6,3%).

Primele cinci ţări clasate după ponderea deţinută în soldul investiţiilor străine la 31 decembrie 2010 sunt Olanda (20,7%), Austria (17,8 %), Germania (12,2%), Franţa (8,3%) şi Grecia (5,7%), ierarhie înregistrată şi în anul 2009.