Investitorii pariază că băncile centrale din Ungaria şi Polonia vor începe să reducă dobânzile

Anul a început slab pentru eco­nomia poloneză, cu scăderea activităţii, cu inflaţie care per­sis­tă la cote ridicate şi nemul­ţumire generală în rândul popu­laţiei, dată şi de costul prea mare al cre­ditului şi datoriei. Însă scumpirile par să se fi domolit şi cum în toamnă vor fi alegeri parla­mentare dificile pentru partidul aflat acum la guvernare, se înmulţesc pariurile că banca centrală va deschide în curând drumul pentru reduceri de dobânzi. Acestea stagnează deja de opt luni.

Spre deosebire de cele mai multe state eu­ro­pene, în Polonia banca centrală este influen­ţată puternic de politic. Şi în Ungaria inflaţia decelerează, aprilie fiind a treia luna la rând când se întâmplă acest lu­cru, ceea ce încurajează pariu­rile că banca centrală va în­ce­pe curând să scadă cele mai mari dobânzi de poli­tică monetară din Uniu­nea Europeană. Instituţia a făcut deja un prim pas în acest sens la ultima şe­dinţă, îngustând intervalul în care oscilează una din a­ceste dobânzi, aflată la nivelul de 18%.

Banca centrală maghiară nu mai este de mult timp aliata guvernului, de­ve­nind chiar un critic înverşunat al politicilor cheltuitoare ale acestuia, însă este presată de premierul Viktor Orban să scadă dobânzile pentru a ieftini creditul. Cu toate că decele­rea­ză, inflaţia anualizată s-a situat în aprilie la 24%, fiind astfel de departe cea mai puternică din Euro­pa, semn că în motorul econo­mic ceva este stricat. Lună la lună, preţurile au cres­cut cu 0,7%. Economia se afundă în recesiune, ceea ce pentru vicegu­vernatorul băncii cen­trale Barnabas Virag este dătător de speranţă: „sunt şanse bune ca inflaţia să decelereze sub 10% până la sfârşitul anului“, a spus el.

În Ungaria, inflaţia s-a retras de la 25,2% în martie la 24% în aprilie, dar rămânând la cel mai ridicat nivel din UE. Banca centrală maghiară a fost prima din Europa care a început să majoreze dobânzile pentru a lupta cu o inflaţie scăpată de sub control. Iar luna trecută a devenit prima care deschide drumul relaxării politicii monetare, încurajată de îmbunătăţirea datelor despre inflaţie.

În Polonia, banca centrală a menţinut ieri dobânzile de politică monetară, pe cea de bază la 6,75%, pentru a opta lună la rând, aşteptând ca înăsprirea condiţiilor de creditare să-şi facă efectele asupra economiei şi inflaţiei. Aprilie este a treia lună consecutivă în care inflaţia de­ce­lerează, de la 18,4% în februarie la 14,7%. In­flaţia de bază, care exclude elemente vola­tile precum preţurile alimentelor şi energiei, dă înapoi mult mai lent. Scumpirile, mai ales cele la energie, şi dobânzile mari sunt prin­cipalii responsabili pentru scăderea economică de aproape 1% înregistrată de Polonia în pri­mul trimestru, notează Institutul de Prognoză Economică polonez. Analiştii îşi înrăutăţesc prognozele economice pentru acest an, în timp ce ochii publicului sunt îndreptaţi spre ale­ge­rile din octombrie şi spre promisiunile electorale.

Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) ar trebui să-şi prezinte programul elec­toral în iunie. În aceste condiţii, pieţele iau în calcul faptul că banca centrală, cu conducerea fidelă PiS, va începe să reducă dobânzile în a doua jumătate a acestui an, scriu analiştii de la ING. Potrivit Bloomberg, pariurile sunt pe re­duceri de dobânzi de jumătate de punct pro­centual în următoarele şase luni. Aceasta deşi cu nici o lună în urmă un oficial de top al băncii centrale spunea că discuţiile despre ieftinirea creditului sunt premature şi că prioritară este lupta cu inflaţia.

În felul acesta, banca centrală trimite mesaje bine ţintite şi asigurătoare spre doua categorii de alegători, spre cei cu credite cărora dobânzile mari le fac probleme şi spre populaţia care simte apăsat presiunea preţurilor mari.

Dobânzile mari au ca rol domolirea inflaţiei prin răcirea consumului şi economiei. În Ungaria, inflaţia s-a retras de la 25,2% în martie la 24% în aprilie, dar rămânând la cel mai ridicat nivel din UE. Banca centrală maghiară a fost prima din Europa care a început să majoreze dobânzile pentru a lupta cu o inflaţie scăpată de sub control. Iar luna trecută a devenit prima care deschide drumul relaxării politicii monetare, încurajată de îmbunătăţirea datelor despre inflaţie.

Viceguvernatorul Virag a explicat săptămâna aceasta că oficialii instituţiei evaluează „persistenţa“ tendinţei de reducere a riscurilor în următoarele luni în timp ce deliberează asupra diminuării uneia dintre dobânzile de referinţă, toate aflându-se la cele mai mari cote din UE. Este vorba de dobânda de 18% pentru depozite de o zi. Investitorii nu s-au pus încă de acord asupra lunii în care banca centrală va începe să coboare dobânda. Unii vorbesc de luna mai, alţii de iunie.

„Datele despre inflaţie deschid mai larg uşa pentru reduceri de dobânzi“, cred analiştii de la ING. „Dacă vedem piaţa absorbind complet posibilitatea reducerilor de dobânzi în următoarele două săptămâni şi acest lucru nu produce turbulenţe, atunci banca centrală poate începe să taie dobânzile deja în mai”. Datele din piaţă arată că investitorii îşi cresc prudent pariurile pe reducerea dobânzilor. Dobânda de bază este de 13%, cea de 18% fiind introdusă în octombrie pentru stabilizarea forintului, a cărui tendinţă de depreciere produce inflaţie. Virag a spus că dobânda de 18% ar putea să conveargă cu cea de bază în toamna acestui an. Analiştii de la OTP, cea mai mare bancă maghiară, estimează că inflaţia ar putea să coboare la 9% până în decembrie.