Investitorii se tem că Slovenia ar putea urma calea Ciprului, cerând ajutor financiar zonei euro

Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, într-un discurs în Parlament, că guvernul, instalat de circa o săptămână, va consolida băncile cu probleme şi va îmbunătăţi situaţia finanţelor publice, astfel încât Slovenia să nu devină a şasea ţară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe, potrivit Bloomberg.

Liderii europeni încearcă să limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru în situaţia de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va încerca guvernul sloven să rezolve problemele ţării a împins randamentul obligaţiunilor pe zece ani în dolari la un nivel record, într-o perioadă în care statul trebuie să se împrumute de pe pieţele internaţionale.

"Evoluţia din Cipru a cauzat temeri că Slovenia va avea dificultăţi să vândă obligaţiuni în lunile următoare, în timp ce încearcă să-şi recapitalieze sectorul bancar şi să treacă de la finanţarea deficitului bugetar din surse locale la finanţarea de pe pieţele externe, cu un risc crescut de pierderi pe depozite", a scris Gillian Edgeworth, economist-şef la UniCredit Londra, într-o notă către clienţi.

Randamentul pentru obligaţiunile în dolari cu scadenţă în 2022 ale Sloveniei a urcat cu 0,56 puncte procentuale, la 6,34%, potrivit datelor Bloomberg. Costul asigurării datoriei ţării împotriva riscului de default a avansat cu 0,49 puncte procentuale miercuri, la 3,27%.

Ţările de la periferia zonei euro, precum Malta, Luxembourg şi Slovenia au încercat să se distanţeze rapid de criza bancară care a forţat Cipru să accepte un acord pentru împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro, în schimbul unei restructurări dure a sectorului bancar.

Economia Sloveniei s-a confruntat cu două recesiuni în ultimii patru ani, situaţie care a crescut numărul falimentelor. Băncile au în portofolii credite neperformante echivalente cu 20% din PIB.

Slovenia are nevoie de finanţare externă de circa 3 miliarde de euro în acest an, iar băncile de capital suplimentar de 1 miliard de euro, potrivit unui raport FMI.