Iohannis, despre banii cheltuiţi pentru Apărare: Nu e bine să avem abordări contabile

„Explicaţia nu e foarte complicată şi subliniez că nu e bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puţine motive principale pentru care alocarea a fost una şi cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea iniţială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui aşa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ţinând de noi, altele nu. Un motiv care nu ţine de noi – pur şi simplu lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală – în zona de înzestrare militară cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut să le obţinem. Al doilea factor au fost dificultăţile bugetare create şi de inflaţie şi de multe alte probleme pe care le-am avut şi atunci disponibilitatea, banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie. În acest fel, multe cheltuieli s-au realizat, dar nu în anul calendaristic, până la 31 decembrie. Nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate”, spune Klaus Iohannis despre situaţia descrisă într-un raport NATO potrivit căreia în 2023, România a cheltuit pentru Apărare nu 2,5%, ci doar 1,6% din PIB.

El spune că un factor care „a deranjat nu doar înzestrarea şi cheltuielile pe apărare, ci la modul general a deranjat şi pe români”, a fost inflaţia mare avută anul trecut.

„Cam acestea sunt explicaţiile şi cred că e bine de ştiut că noi am cheltuit foarte mulţi bani pe apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, încheie şeful statului.

USR, despre noile legi de apărare aeriană: Nu-i lăsăm pe izolaţionişti să ne dea cadou lui Putin!

Se anunţă o reformă radicală în Germania. Friedrich Merz e dispus să schimbe regulile stricte de împrumut ale ţării şi să aloce mai mulţi bani pentru înzestrarea armatei