Ipoteză şocantă: FMI a alimentat criza din Europa de Est, determinând statele să ceară ajutor

Fondul a interpretat eronat anumite date, deoarece "căuta de lucru" odată cu schimbarea managementului, a afirmat reprezentantul băncii centrale de la Praga într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, preluat de Reuters.

"Este ridicol că tocmai FMI a accelerat criza. A fost o încercare clară de a provoca bailout-ul unei întregi regiuni. Înaintea crizei, FMI practic nu avea clienţi. Odată cu criza şi cu noul management condus de Dominique Strauss-Kahn (directorul general al FMI - n.r.), Fondul şi-a găsit de lucru şi a obţinut mai mulţi bani", a arătat Hampl în materialul publicat vineri.

Acesta a continuat explicând că, asemenea altor observatori, FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerea băncilor vest-europene pe pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est, însă ignorau realitatea că împrumuturile subsidiarelor grupurilor bancare occidentale erau acoperite în mare parte de depozitele locale.

"Interpretarea greşită de către FMI a fost neplăcută în particular, şi au fost nevoiţi să corecteze acele date odată ce am intervenit", a spus viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei.

Cehia nu se grăbeşte să intre în zona euro

Hampl a reiterat viziunea băncii centrale în conducerea căreia activează afirmând că "nu e nicio grabă" ca Cehia să intre în zona euro, nici din partea autorităţilor de la Praga, nici din partea membrilor uniunii monetare.

"Cererea de membri noi în zona euro a căzut în criză. Decizia privind Estonia va arăta calea. Ar putea fi mai complicat decât a fost pentru Slovenia şi Slovacia", a afirmat el.

Oficialul ceh a avertizat însă că adoptarea euro nu reprezintă "un leac universal" pentru statele emergente.

"Unii cred că îşi vor putea trage sufletul odată ce au intrat în zona euro. Această atitudine conduce direct la scenariul grec. Părinţii monedei euro credeau că adoptarea acesteia ar accelera reformele structurale. Exemplul Greciei arată că opusul acestei afirmaţii este adevărat", a spus Hampl.

România, Ungaria, Letonia şi Ucraina au încheiat, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009, acorduri stand-by cu FMI. Polonia a contractat anul trecut o linie de credit de la Fond.

România are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat în martie 2009, pentru un împrumut de 12,95 miliarde de euro de la instituţie. La program mai participă UE, BM, BERD şi BEI, valoarea totală a creditului extern angajat de România de la instituţiile financiare internaţionale fiind de 19,95 miliarde euro.