Negocierile care au început joi la Dublin, între experţii UE şi FMI şi guvernul local, au dat naştere duminică la o înţelegere pentru un program de finanţare externă de 80-90 miliarde euro, care are ca principale obiective soluţionarea crizei bancare şi reducerea deficitului bugetar din Irlanda.
Oficialii speră că decizia va stabiliza pieţele financiare, unde dobânzile plătite de statul irlandez pentru împrumuturi au crescut la niveluri uriaşe, propagând un val de îngrijorare în zona euro, îndeosebi în privinţa Portugaliei şi Spaniei, state care au de asemenea deficite şi datorii mari.
Guvernul Irlandei pregăteşte totodată un program de austeritate pe patru ani, care ar putea fi prezentat la începutul acestei săptămâni şi vizează probabil reducerea deficitului bugetar cu 15 miliarde euro.
Executivul de la Dublin a anunţat încă din luna octombrie că lucrează la un pachet de reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe menite să taie deficitul bugetar record. Costurile de împrumut au continuat însă să urce, un acord de finanţare externă cu participarea FMI devenind inevitabil.
Printre măsurile cuprinse în programul de austeritate s-ar putea număra o nouă taxă pe proprietate şi tăieri ale unor beneficii şi servicii sociale. Totodată, reducerile de impozit aplicate populaţiei cu venituri mari ar putea să dispară.
Irlanda este cel de-al doilea stat din zona euro care intră într-un acord cu FMI, după ce Grecia a semnat în luna mai pentru un program de finanţare externă de 110 miliarde euro de la UE şi creditorul de la Washington.
Un plan de restructurare a băncilor irlandeze este considerat elementul central al programului internaţional de „bailout”, iar ministrul Finanţelor, Brian Lenihan, a declarat duminică într-o conferinţă de presă că instituţiile de credit locale vor deveni „semnificativ mai mici” şi ar putea vinde active care nu au legătură cu operaţiunile de bază.
Comisarul european pentru Economie şi Politică Monetară, Olli Rehn, a afirmat că experţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI vor pregăti până la sfârşitul lunii noiembrie un pachet de împrumuturi pe trei ani.
Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, a anunţat la rândul său că va participa la efort cu un ajutor bilateral de şapte miliarde lire (8,15 miliarde euro) pentru Irlanda.