Isărescu: Ajustarea sectorului public trebuie încheiată, deşi există rezistenţă în sistem

"Acum ajustarea şi marea dificultate apare în sectorul bugetar şi aici este o anumită rezistenţă la schimbare. Eu nu spun că nu este motivată, spun un singur lucru, că este inevitabilă şi ea. Să nu ajungem în situaţia în care rezistăm, rezistăm, plătim şi costurile întârzierii, şi până la urmă ajustarea se face brutal de către forţele pieţei", a spus Isărescu într-un interviu la Radio România Actualităţi.

Guvernatorul BNR a explicat că în situaţia unei ajustări inevitabile, "strângerea curelei" se poate realiza fie prin majorarea de impozite, ceea ce s-a întâmplat deja, fie prin reducerea veniturilor nominale.

"Dacă nu facem nici aşa nici aşa, mesajul meu este că piaţa o va face şi o va face sălbatic, o va face cu o forţă distrugătoare şi o face şi nedrept, prin inflaţie, prin depreciere de cursuri", a explicat Isărescu.

În opinia oficialului BNR, dacă România nu avea acord cu FMI ajustarea deficitului extern s-ar fi făcut mult mai rapid, nu de la 12% la 5% din PIB, ci de la 12% PIB la 0, adică populaţia ar fi consumat doar cât se producea.

"Scăderea n-ar fi fost de 7% pe medie, ci de 10%, sau chiar de 12% (...) Era chiar insuportabil. De multe ori vedem păcatul chiar în asistenţa pe care o avem. Marele necaz acum este că avem acord cu Fondul, pentru că el ne pune condiţii. Cine-ţi dă bani fără condiţii, mai ales dacă tebuie să faci reforme?", a mai spus Isărescu.

El s-a arătat convins că România va primi următoarea tranşă din acordul stand-by cu FMI, arătând că singura problemă a autorităţilor este modul greoi şi "gălăgios" cu care pun în aplicare măsurile.

"Noi până la urmă le facem, ceea ce nu este bine este că le facem cu multă gălăgie, îndărătnicie. După ce că le facem, ne creem şi condiţii de neîncredere (...) Orice se plăteşte în lumea asta a banului, într-o economie de piaţă (...) Dacă le facem cu multă zarvă mai plătim un cost în plus", a explicat Isărescu.

Potrivit guvernatorului băncii centrale, condiţionalităţile din acord sunt mai degrabă ale Comsiei Europene decât ale FMI, sunt condiţiile clubului în care ne-am dorit să intrăm.

"FMI este mai vocal pentru că echipele tehnice au mai multă experienţă. Regulile sunt ale clubului în care am vrut să intrăm şi în care am intrat. Sunt mai mult condiţionalităţile Comisiei Europene", a continuat oficialul BNR.

El a arătat că BNR a negociat acordul stand-by împreună cu Guvernul, dar mai puţin de 20% din condiţionalităţi revin băncii centrale şi 80% sunt atribute ale Guvernului şi instituţiilor guvernamentale, inclusiv ale Parlamentului, într-o accepţiune mai largă..

"O regulă a UE este ca ajustările să se facă bărbăteşte, pe faţă. Să spui: dom'le, am dat prea mult. Au crescut prea mult salariile, nu 80%, cât am dat în 2007 - 2008, ci 50% se poate da. Dacă s-ar spune aşa, ar apărea altfel ajustarea", a explicat Isărescu.

În opinia guvernatorului BNR, UE va accepta în lipsa unei restrângeri a cheltuielilor o ajustare prin majorare de taxe, dar nu va fi de acord cu o corecţie prin inflaţie.

"Europa a suferit prea mult din cauza inflaţiei. Inflaţia îi afectează în primul rând pe cei săraci, cei cu venituri fixe, pe pensionari, creează distorsiuni. Mă şochează cum iau amploare aceste mesaje inflaţioniste", a mai spus Isărescu.