Isărescu: Aprecierea leului este greu de contracarat de BNR, când dobânzile sunt dificil de redus

"Acum m-am uitat pe ecrane şi dobânzile se duc sub 2%. Mă întreb chiar de ce se duc sub 2,25%, cât plăteşte BNR (pentru facilitatea de depozit - n.r.), şi cursul se apreciază. Cum să rezolvăm această problemă, unde să ne mai ducem cu dobânzile în jos? Poate mai facem ceva inovaţii, pentru că şi aşa la BCE suntem cunoscuţi drept banca centrală cu cele mai multe inovaţii", a spus Isărescu, la prezentarea studiului elaborat de Lucian Croitoru privind atacul speculativ din octombrie 2008.

Leul s-a apreciat cu 4,5% faţă de euro de la începutul anului, de la un curs de 4,2848 lei/euro, la finele lunii decembrie 2010 , la 4,0910 lei/euro, paritatea oficială de marţi. În sesiunea de luni, banca centrală a anunţat un curs de referinţă de 4,0869 lei/euro, cel mai redus nivel din martie 2010.

Guvernatorul BNR a arătat că, pentru "a nu permite" aprecierea monedei naţionale, banca centrală ar trebui din nou să cumpere valută, ceea ce ar relua ciclul de lichiditate excesivă şi ar pune o presiune suplimentară pe dobânzile oricum la nivel foarte jos.

"Există un exces de lichiditate în lume. Se vede cel mai bine pe pieţele din Turcia şi Brazilia, dar şi Rusia are ceva fluxuri. Să vedem cum or să se descurce. Fluxurile de capital or să schimbe în totalitate paradigmele", a mai spus Isărescu.

Referindu-se la situaţia din toamna anului 2008, Isărescu a menţionat că banca centrală nu a mai atras depozite din piaţa interbancară din luna septembrie a acelui an, când băncile au plasat patru miliarde de lei.

El a mai amintit că BNR a atras atenţia încă din luna mai 2008 că se încheie ciclul în care banca centrală va fi debitor net şi că băncile ar trebui să fie mult mai atente la lichiditate.

În opinia lui Isărescu, "inundaţia valutară" poate fi chiar mai periculoasă decât "seceta valutară". "Cum procedezi când ai intrări mari de capital? Poţi să reduci dobânda la 1% când ai inflaţie de 6%? Se poate, dar noi n-am avut curajul s-o facem. Oricum, ieşeam total din ceea ce se numeşte ţintirea inflaţiei", a mai spus Isărescu, referindu-se la situaţia de dinainte de 2009.

În urmă cu două săptămâni, Isărescu declara într-un interviu pentru MEDIAFAX că operaţiunile BNR din octombrie 2008 au urmărit stoparea unui atac de panică şi nu "apărarea monedei naţionale", pentru a evita ca presiunile de retragere a valutei să nu se transforme într-o migraţie a economiilor din lei în valută, care ar fi afectat rezervele valutare.

"Panica bancară odată declanşată nu se oprea numai la retragerea disponibilităţilor din conturile în valută şi se mişca inevitabil pe procesul de convertire a economisirilor din lei în valută. Dacă nu am fi oprit panica, această a doua etapă ar fi epuizat într-adevăr rezervele băncii centrale. A apăra moneda naţională nu este o chestiune de mândrie, este o chestiune vitală pentru soarta unui întreg sistem bancar şi pentru soarta unei ţări. Aici nu ne putem juca cu superficialităţi", a afirmat guvernatorul BNR.

Şeful băncii centrale este de acord că în acea perioadă au existat retrageri semnificative din toate pieţele emergente, dar, potrivit lui Isărescu, faptul că BNR a lăsat ulterior leul să se deprecieze arată că BNR nu urmărea un curs anume, ci panica, retragerile de lichiditate în valută, şi ieşirea dintr-un cerc vicios creat de contextul internaţional.

Din această perspectivă, Isărescu apreciză că intervenţia BNR şi-a atins obiectivul.