Isărescu: BNR va reconsidera calendarul de relaxare monetară, pentru a echilibra relaxarea fiscală

„Se consemnează o relativă accentuare a fluctuaţiilor cursului de schimb al leului pe fondul tensiunilor legate de situaţia Greciei şi a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale. Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva intrării şi menţinerii pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ, ca efect al extinderii, începând cu 1 iunie 2015, a aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele şi serviciile de alimentaţie publică, dar şi în condiţiile restrângerii mai rapide a deficitului de cerere agregată şi ale creşterii costurilor unitare cu forţa de muncă. Acestea, coroborate cu actuala conjunctură – situaţia din Grecia, incertitudinile privind acordurile României cu instituţiile internaţionale şi divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume – , reclamă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare”, arată BNR, în comunicatul extins transmis după şedinţa CA pe probleme de politică monetară.

Întrebat ce înseamnă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare şi pe ce perioadă se va întinde, Isărescu a afirmat că decizia a fost luată de principiu, iar componentele unei asemenea reconsiderări se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă.

„Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi”, a spus şeful BNR la briefingul după şedinţa CA.

El a explicat că unul dintre motivele reconsiderării îl constituie şi programul fiscal, care, aşa cum a fost aprobat, presupune o relaxare substanţială a politicii fiscale, sensibil mai mari decât a avut în vedere banca centrală când a întocmit proiectul „monetary easing”, de a alinia instrumentele de politică monetară la standarde europene.

„Or aici dozajul este foarte important, politica monetară nu mai poate să aibă aceeasşi configuraţie, în condiţiile în care aceste relaxări fiscale vor fi introduse în practică. Şi trebuie să le regândim. Şi toate în contextul internaţional, care nu este deloc favorabil, iar contextul intern este încă incert. Nu vedem încă date care să ne ajute pe noi să sprijinim măsurile de relaxare fiscală, nu le găsim încă prin ceea ce produce economia”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a punctat că nu întrevede, pe cât se poate estima în actualul context, o nevoie imediată de inversare a trendului de relaxare a politicilor monetare.

„Dar dacă lucrurile se tensionează, este posibil ca dobânzile de pe piaţă să ajungă la 1,75%, cea mai mare volatilitate o văd pe partea de dobânzi monetare. Noi avem încă marja mai mare, plus/minus 1,5%, de regulă este plus/minus 1%, noi am fi vrut să ajungem la 1%. Primul lucru, când situaţia se tensionează, dobânzile se duc spre rata de refinanţare sau deasupra”, a concluzionat şeful Băncii Naţionale.