Isărescu: Dacă introducem creditul în funcţie de valoarea garanţiilor nu este o restricţie

"Societatea românească a fost din nou tulburată de ştiri bazate, probabil, pe scurgeri de informaţii din direcţiile Băncii Naţionale, că Banca Naţională va pune din nou restricţii. Dacă vom introduce loan to value să ştiţi că nu este restricţie. Este absolut normal să facem acest lucru pentru că se face peste tot în lume", a afirmat Isărescu.

Oficialul băncii centrale a adăugat că volumul creditului acordat trebuie să fie întotdeauna mai mic decât volumul necesar de finanţare.

"Dacă îi dau unuia sută la sută din împrumut credeţi că mai există vreo pârghie serioasă prin care omul să fie constrâns să utilizeze bine banii?", a spus Isărescu.

O altă măsură pe care banca centrală ar putea să o introducă se referă la corelarea creditului cu veniturile clientului.

"Nu este normal? Aceasta ţine şi de cultura debitorului, să nu se ducă să ... să nu mai spun ce era înainte de 1990, când nu aveai voie să îţi angajezi mai mult de 30% din venituri. Dar acela era sistem comunist şi îl facem pilaf. Face parte din educaţia financiară a unei soecităţi. Dacă te uiţi la vecin şi vezi că şi-a făcut datorii prea mari nu e vecin bun, se întâmplă ceva cu el. Nu vrem cu toţii să avem vecini buni sănătoşi, să nu aibă probleme financiare?", a continuat Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR a atras atenţia că, în condiţiile în care economiile sunt deschise, iar astfel de măsuri legate de creditul în valută nu se vor lua şi în alte ţări, există riscul ca băncile să externalizeze creditele.

Potrivit unui proiect de regulament elaborat de BNR, prezentat de MEDIAFAX în urmă cu două săptămâni, creditele de consum ar putea avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la împrumuturile imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.

Astfel, banca centrală are în vedere limitarea maturităţilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.

BNR doreşte să delimiteze clar aria de definire a creditelor imobiliare, care va cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe.

Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.

În cazul creditelor de consum pentru cumpărarea de bunuri, clientul ar urma să dispună de un avans de 20% din valoarea bunului achiziţionat şi o garanţie reală (în general ipotecară) sau personală (de exemplu poliţă de asigurare) de 133% din suma împrumutată.

De asemenea, în cazul creditelor de consum cu alte destinaţii, debitorul persoană fizică ar urma să prezinte o garanţie reală sau personală de 133% din valoarea împrumutului.

Pentru creditele imobiliare, debitorul va deţine un avans de cel puţin 20% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine.

Băncile vor fi obligate, ca şi până în prezent, să elaboreze scenarii de risc astfel încât gradul de îndatorare să nu depăşească pe întreaga perioadă până la scadenţă nivelul maxim stabilit de normele proprii de finanţare.

Pentru fundamentarea nivelului îndatorării, băncile vor face simulări pe baza celei mai mari rate de dobândă practicate pentru acel tip de credit în perioada martie 2007 - martie 2011.

De asemenea, la creditele în valută se va calcula gradul de îndatorare în funcţie de cea mai amplă depreciere din perioada de referinţă.

La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat într-un interviu acordat MEDIAFAX că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.

De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 - 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine.

Ulterior, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, a declarat că limitarea creditului în valută nu trebuie făcută prin măsuri administrative, fiind nevoie ca piaţa să fie lăsată să funcţioneze liber, iar băncile să-şi asume deciziile pe care le iau.