Isărescu: Dacă nu păstrăm coerenţa politicilor macroeconomice, vom plăti ca ţară

„Este important ca în condiţiile schimbărilor de paradigmă, ale unor fluxuri informaţionale accelerate, uneori, predominant emoţionale, să existe acest discurs public echilibrat şi raţional, fără exagerări, care produc doar distorsiuni şi zgomot. (...) Disciplina financiară este unul dintre marile obiective pe care trebui să le promovăm în prezent”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ediţia a X-a, „România după 10 ani. Realizări. Eşecuri. Perspective economice”.

În acest context, Guvernatorul BNR a reiterat mesajul pe care Banca centrală l-a transmis, în mod constant, inclusiv în ultimul deceniu: păstrarea macrostabilităţii, a echilibrului intern, este esenţială.

„Trebuie să avem grijă de macrostabilitate ca de lumina ochilor, pentru că, din aceasta derivă şi sustenabilitatea, durabilitatea dezvoltării noastre, şi parcursul în cadrul Uniunii Europene (UE). Nu există alternativă validă, pe termen lung, la politicile macroeconomice coerente. Dacă nu păstrăm coerenţa, mai devreme sau mai târziu, vom plăti ca ţară”, a subliniat Isărescu.

Guvernatorul BNR a adăugat că sustenabilitatea, care era acum 20 de ani o păsărească şi care, între timp, a fost introdusă în limbajul curent, nu este uşor de explicat, precum nici complexitatea care stă la baza acestui cuvânt.

„Criza a evidenţiat, în mod clar, implicaţiile şi dezechilibrele cauzate de unele politici conjuncturale, de măsuri nesustenabile, cu viziune numai pe termen scurt şi de perpeturare a unor comportamente prociclice. Deşi mult aşteptate de către public, toţi dorim să trăim mai bine şi mai repede, măsuri stimulente necorelate pot accentua vulnerabilităţile din economie, mai ales în situaţia unor ţări aflate în plin proces de transformare, de recuperare a decalajelor, de convergenţă reală”, a explicat Isărescu.

Oficialul Băncii Centrale a completat că altă noţiune complexă care trebuie explicată este convergenţa reală, deoarece nu se rezumă la convergenţa PIB-ului pe locuitor, care este un indicator sintetic. „Se referă (n.red. – convergenţa reală) mai ales la componente structurale şi instituţionale. Din perspectiva Băncii centrale am construit, în timp, şi dispunem de toate instrumentele specifice politicii monetare, le putem utiliza şi le-am putut utiliza în ultima vreme”, a detaliat Isărescu.

De asemenea, Guvernatorul BNR a reamintit că, în ceea ce priveşte politica monetară, instituţia nu a avut restricţiile pe care le-au avut alte bănci centrale, astfel că a utilizat dobânda, coridorul de dobândă, reglarea lichidităţilor, mişcarea rezervelor minime obligatorii, dar şi măsuri macroprudenţiale, din toată gama, mai ales după criza financiară declanşată la finele anului 2008.

„Toate acestea nu numai pentru a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi lung, dar şi pentru a menţine stabilitatea financiară. Nu o avem trecută în statut, dar, conform tendinţelor din Uniunea Europeană, şi nu numai, ne uităm cu foarte mare atenţie la măsurile pe care le introducem să consolideze, nu să diminueze sau să afecteze stabilitatea financiară. Avem mare grijă să asigurăm un dozaj adecvat al măsurilor noastre. Şi cuvântul dezaj a devenit un fel de latimotiv. Ca în medicină, important este nu numai medicamentul, dar şi dozajul medicamentelor pe care le dăm economiei româneşti. Suntem foarte atenţi la contextul intern şi extern, regional şi global. Mai suntem atenţi la comunicare”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR, a subliniat, miercuri, că analiştii financiar-bancari trebuie să facă efortul de a traduce din română în română, mesajele Băncii centrale, fără a le disporsiona, pentru ca publicul să le înţeleagă. De asemenea, acesta a mai susţinut că este foarte important ca, într-o perioadă în care lumea se transformă, idei eronate şi tendenţionase, care, deseori, sunt mai uşor de promovat în spaţiul public, să nu fie lăsate să devină dominante.