Isărescu: De la 90 dolari pe baril în jos impactul pe bugetul Rusiei e major, o adevarată sancţiune

"Bugetul Rusiei este foarte sensibil şi de la 90 de dolari (preţul pe barilul de ţiţei - n.r.) în jos impactul ar fi major. Probabil că asta ar fi adevărata sancţiune", a afirmat Isărescu.

Statele Unite au anunţat săptămâna trecută o serie de sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la anexarea regiunii ucrainene Crimeea. SUA ar putea vinde petrol din uriaşele rezerve acumulate pentru a împinge în jos preţurile, sancţionând astfel Rusia pentru anexarea Peninsulei Crimeea, soluţie recomandată de miliardarul George Soros şi de mai mulţi analişti şi care a atras atenţia Congresului.

Dacă ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerva naţională de petrol, Statele Unite ar provoca deprecierea preţului petrolului cu 12 dolari, potrivit lui Philip Verleger, consultant şi fost conslier în administraţiile Ford şi Carter. O astfel de scădere a preţului petrolului ar genera pentru Rusia venituri pierdute de 40 miliarde de dolari din vânzările de petrol şi gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB, estimează analistul.

Cotaţia de referinţă a petrolului pe piaţa SUA s-a plasat în medie la 98,51 dolari pe baril în acest an, faţă de nivelul de 107,87 barili a cotaţiei Brent de la Londra, utilizată pe plan internaţional, inclusiv în Europa.

Potrivit lui Isărescu, situaţia din Ucraina a avut un impact nesemnificativ până în prezent, piaţa internă fiind influenţată mai mult de criza din Turcia, care a determinat fluxuri de capital către România.

"În ceea ce priveşte Turcia, pe partea de mişcări de capitaluri către România, impactul a fost mult mai mare decât impactul de până în prezent din situaţia din Ucraina şi Crimeea", a continuat guvernatorul BNR.

El a arătat că nu poate anticipa cum va evolua situaţia geopolitică regională, dar efectele ar putea fi chiar şi pozitive.

"Pentru viitor, îmi menţin evaluarea din februarie că situaţia geopolitică în cazul României, inclusiv prin aprobarea celor două revizuiri din acordul cu FMI şi contextul pozitiv pe care-l au în faţă investitorii faţă de România, inclusiv îmbunătăţirea substanţială până la surplus a contului curent, noutate absolută pentru România postbelică, aceste elemente mă determină să-mi menţin poziţia că impactul situaţiei regionale poate să fie în ambele sensuri în cazul României", a afirmat şeful băncii centrale.

El a arătat că faţă de proiecţia anterioară, BNR nu mai vede un risc negativ din agricultură, pentru că "a plouat, a nins", este apă în sol.

"Proiecţia de inflaţie va fi influenţată deoarece, uitându-ne la perspectivă, cu datele din noiembrie, decembrie vedeam inflaţia sub 1%. Făcând o glumă spun că Slavă Domnului că nu s-a dus acolo, că mai aveam şi reacţii că intrăm în deflaţie şi să reducem dobânzile şi mai mult. Categoric că facem reevaluări. Acest 0,3% devine o cifră mică faţă de, uitându-ne noi înainte, faţă de incertitudinile noi care au apărut", a afirmat Isărescu.

El a arătat că BNR nu putea anticipa situaţia din Crimeea şi toate tensiunile regionale.

"Suntem cu ochii în patru pe ambele balanţe. Cu Ucraina, haideţi să nu ne bucurăm încă, pentru că situaţia nu e definitivă. Până acum nu au fost influenţe", a mai spus Isărescu.