Video Isărescu despre raportul RBS: "Mă întreb ce caută ţara mea acolo"

"Uitându-mă la celelalte trei state, nu vreau să spun nicio răutate, dar mă întreb ce caută ţara mea acolo", a spus Isărescu, în cadrul seminarului "Romania Financial Forum" organizat de BNR şi MEDIAFAX.

El a arătat că analiştii RBS au plasat România printre cele mai riscante ţări privind o eventuală intrare în incapacitate de plată, după Letonia, Ungaria şi Ucraina.

"Chelu îşi pune mâna în cap", a glumit guvernatorul băncii centrale, făcând referire la situaţia RBS, care a fost salvată de la faliment de către stat şi este nevoită acum să vândă unele active, inclusiv sucursala din România.

Royal Bank of Scotland (RBS) susţine că opt state din Europa de Est, printre care România, Ungaria, Polonia, Letonia şi Ucraina, ar putea intra în default (incapacitate de achitare a obligaţiilor financiare) după ce s-au bazat timp de mai mulţi ani pe "credite ieftine",

Guvernatorul BNR a criticat din nou unele analize pe care le consideră "interesate", sugerând că şi raportul RBS, care plasează România cu risc de încetare a plăţilor, are un astfel de caracter.

Isărescu a menţionat că îi cunoasşte pe majoritatea analiştilor care realizează aceste raporte, precum şi conţinutul acestora, şi că le poate numi "bucăţi de hârtie făcute din alte bucăţi de hârtie".

Oficialul băncii centrale se aşteaptă să continue valul de rapoarte negative asupra României, chiar dacă se vor schimba argumentele analiştilor.

"Să vedeţi că următorul val de exemple negative legate de România va fi că ne-am corectat prea rapid", a spus Isărescu.

Raportul RBS notează că economiile din regiune s-ar putea confrunta cu o "aterizare foarte dură" din cauza sistemelor rigide ale cursului de schimb.

Statele din Europa de Est au obţinut, din septembrie până în prezent, pachete de finanţare externă în valoare totală de 90 de miliarde de dolari pentru a face faţă crizei mondiale.

România a convenit, cu FMI, un program de stabilizare a economiei finanţat printr-un acord de finanţare externă de 20 de miliarde de dolari, susţinut de Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii.