Isărescu, despre ROBOR: Exact precum teroriştii din decembrie '89 - trage din toate poziţiile

„Nu este nimic anormal. Piaţa (interbancară, cea cu ROBOR – n.red.) funcţionează foarte bine. (...) Nu ştiu cine a creat tensiunea aceasta”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în briefing-ul de presă de joi de după şedinţa de politică monetară.

Când s-a referit la faptul că băncile s-au înţeles să stabilească ROBOR, Guvernatorul BNR a susţinut este „o mare neînţelegere, care a cuprins întreaga societate românească”.

„A ajuns acest ROBOR un fel de terorist aşa – umblă prin toată societatea şi nu-l prinde nimeni. (...) Exact precum teroriştii din decembrie 89 - trage din toate poziţiile, nu mai ştii ce să faci cu el. Este posibil să îi schimbi, dar soluţia în sensul de a ieftini creditul constă în a reduce inflaţia, a mări credibilitatea în economia românească, a termina războiul acesta inutil cu sistemul bancar, a închide odată ostilizarea aceasta a populaţiei contra băncilor - nu foloseşte nimănui. Sunt multe lucruri de făcut, ca să reduci creditul. Începutul putem să-l facem. Îmi voi ruga colegii să prezentăm cifrele adevărate, că pe cifre mincinoase nu poţi să faci nimic - scoţi că sunt profituri foarte mari... Nu merge aşa”, a menţionat Isărescu.

Doar trei bănci au avut profituri mari, în ultimii ani - BCR, Banca Transilvania şi BRD. „Una dintre ele este Banca Transilvania - acum ce vrem? să îi dăm în cap că avem o bancă mai profitabilă? Mai bună? Aşa am auzit eu, că vrem să ajutăm capitalul românesc. Ştiţi că este o vorbă sau două: unde dai şi unde crapă; este suficient un ciomag la un gard de oale”, a punctat Isărescu.

Referitor la afirmaţia lui Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, că formula de calcul a ROBOR trebuie modificată sau acesta să dispară, oficialul Băncii centrale a argumentat că acest lucru nu se poate face. „Ce să-i faci (ROBOR-ului - n.red.)? Este aritmetică. Ne apucăm să învăţăm tabla înmulţirii? Există şi varianta să se ia scadenţele pe termen mai scurte”, a explicat Isărescu.

În schimb, Guvernatorul BNR a reamintit că se folosesc scadenţele pe termen lung, nu pe termen scurt, la calcularea creditelor, chiar dacă sunt mai mari, pentru că sunt mai stabile şi a precizat că nu crede că formula de calcul a ROBOR este perfectibilă.

„Ar fi jenant să îi schimbi denumirea, pentru că nu se ştie despre ce este vorba. Pentru piaţa monetară, (ROBOR - n.red.) este un indice perfect. Problema este că s-au legat sentimente, viaţa de zi cu zi a românilor”, a mai spus Isărescu.

ROBOR este folosit la calcularea creditelor din 2010, când s-a considerat că este cea mai bună soluţie, deoarece băncile foloseau diverse formule. „Dacă se doreşte să se dea credite mai ieftine, aceasta este o discuţie cu băncile. (...) Dacă vine cineva şi vrea să strângă ROBOR-ul, sugrumă toată economia. Ce ne-a apucat? (...) Acum, cu ajutorul dumneavoastră (al ziariştilor - n.red), care cu nonşalanţă spuneţi ROBOR, rata la care se calculează dobânda la creditele acordate populaţiei, săracul de el nu mai are funcţia aceea vitală, de piaţă monetară, a căpătat altă funcţie”, a mai spus Isărescu.

În aceste condiţii, a apărut grupul de lucru de la Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprundeţială (CNSM), format din membri ai BNR şi ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP), pentru a găsi o soluţie la această nouă situaţie legată de ROBOR, în contextul noii taxe pe activele financiare.

„Ruptura trebuie făcută, piaţa trebuie lăsată să funcţioneze. Cum să spui că vrei să fie ROBOR-ul la jumătate, dacă nu sunt condiţiile monetare, inflaţia este încă mare? Crede cineva în ţara aceasta că eu mă aşez pe ROBOR cu piciorul şi fac aşa (îl striveşte - n.red.)? Este situaţia economică. (...) Îţi trebuie o bardă şi tai chestia la jumătate. Acestea nu sunt declaraţii serioase. Altminteri, stăm în discuţii tehnice”, a completat Isărescu.

Oficialul BNR a reamintit că în 1991 a fost făcută reforma bancară şi monetară din România, devenind „sistem bancar pe două etaje”. Astfel, BNR nu deschide conturi comerciale, toate operaţiunile comerciale fiind făcute de băncile comerciale. Între cei care mai au cont la BNR este Trezoreria.

„De la Banca centrală pleacă lichiditate, banii tari, prin băncile pe care le licenţiem. (...) Unele bănci au bani suficienţi - au bani suficienţi cu care-şi ţin rezerva minimă obligatorie, altele au surplus. Cele cu surplus se înţeleg cu cele care au deficit, stabilesc o dobândă şi fac schimb. Căpătarea unui sens malefic a cuvântului a te înţelege este cu totul improprie. (...) Când vă duceţi în piaţă şi bateţi mâna cu un vânzător, nu vă înţelegeţi cu el?”, a detaliat Isărescu.

De exemplu, în primele 15 zile din acest an a fost exces de lichidate pe piaţă, pentru că Ministerul Finanţelor Publice a făcut plăţi – pensii, salarii etc., „uşor peste, faţă de cât ne aşteptam noi”, conform Guvernatorului BNR.

„Ministerul Finanţelor, mare jucător – Trezoreria statului este cel mai mare bancher al României. (…) Au ajuns toate băncile pe excedent. (…) În clipa aceea, de exces de lichidate, băncile au făcut un fel de cartel. Dar are vreo valoare acel cartel? Nu. Au coborât dobânda până la 1,5% şi acolo au băgat toţi banii la facilitatea de depozit. Iarăşi s-au înţeles. (…) Se puteau duce sub 1,5%? Teoretic, da. Ca să mergem pe confuziile pe care le creaţi, în clipa aceea ar fi pus mâna pe telefon domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR – n.red.). Până la 1,5%, doar teoretic băncile se înţeleg sub formă de cartelizare”, a adăugat oficialul BNR.

Isărescu s-a referit la faptul că, în prezent, pentru bănci, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit este de 1,5%/an, iar rata dobânzii aferentă facilităţii de creditare este de 3,5%/an.

În schimb, pe partea cealaltă, în ultima săptămână, Finanţele au încasat – „au luat banii clienţilor băncilor care şi-au plătit taxele şi impozitele”. „Este ceva anormal în acest lucru? Uşor – uşor a dispărut lichiditatea din piaţă”, a insistat Isărescu.

În aceste condiţii, au început să crească dobânzile din piaţă. „De la 3,56% începe domnul Cinteză să facă presiuni. S-au înţeles băncile să facă asta? Nu, n-au mai avut lichiditate. Este o înţelegere malefică? Nu. Se pot duce peste 3,51%? În mod normal, nu”, a adăugat Isărescu. Băncile pot obţine dobânzi mai bune de atât dacă achiziţionează titluri de stat.

De asemenea, în prezent, Nicolae Cinteză a sunat „o bancă mica”, pentru că a făcut operaţiuni la 3,54%, după cum a confirmat Guvernatorul Băncii centrale.

„Nimic ilegal. Nimic anormal. Aşa funcţionează piaţa. Este nevoie de un indice al pieţei? Da, pentru că piaţa funcţionează şi se corelează cu piaţa valutară, unde se fac şi cotaţii la termen. (…) Indicele este absolut indispensabil pe piaţă şi pe această piaţă funcţionează numai bancherii. Ei au răspuns, nu numai la acuzaţii, la, mă scuzaţi, nebunia aceasta. Este un fel de confuzie generală, că nu mai ştii despre ce vorbeşti. Ei au o problemă: scriu atât de tehnic, că nu mai ştii despre ce vorbesc. (…) După mine, au dat un comunicat foarte clar despre cum funcţionează piaţa: aici nu este nimic manipulat, nimic anormal. Piaţa funcţionează chiar foarte bine”, a explicat Isărescu.