Isărescu, despre taxa băncilor: Dacă o haină e croită greşit, cu greu mai poţi să o faci să cadă bine/REPLICA lui Teodorovici

Teodorovici: Dacă cel căruia îi este destinată haina s-a îngrăşat,este clar că nu îl va mai cuprinde

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, i-a răspuns, marţi seara, Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a criticat noua taxă pe activele băncilor.

„Cât despre modul în care este croită o haină, mai mult sau mai puţin, ştiţi cum este: haina poate fi croită perfect, dacă cel căruia îi este destinată, între timp, s-a îngrăşat, este clar că nu îl va mai cuprinde. Întrebarea este, n-am apucat să ascult declaraţia domnului Guvernatorul: a spus şi de emisinea de bonduri în euro?”, a afirmat Eugen Teodorovici, marţi seara, în cadrul unor declaraţii de presă.

Isărescu, despre taxa băncilor: Dacă o haină e croită greşit, cu greu mai poţi să o faci să cadă bine

„Spun că este o formă îmbunătăţită. Dacă o haină este croită greşit, cu greu mai poţi să o faci să cadă bine, rămâne cu unele probleme”, a caracterizat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marţi, modificările aduse la taxa pe active.

Guvernatorul BNR a precizat că, pentru ca taxa modificată a băncilor, s-a acţionat în mai multe direcţii.

„Consiliul de Administraţie (al BNR – n.red.) le-a dat membrilor săi din Comitetul Macroprundeţial, din care facem noi parte şi Ministerul de Finanţe, un mandat (...): unu, ca textul modificat al ordonaţei să rupă legătura dintre nivelul taxei (pe activele băncilor – n.red.) şi ROBOR; al doilea, din activele taxate să le scoată pe cele sensibile, de exemplu, rezervele minime obligatorii sunt oricum obligaţia băncilor, un fel de taxă – nu poţi să le taxezi de două ori; (...); al treilea obiectiv a fost ca nivelul de taxare să fie redus, astfel încât să nu creăm un pericol pentru stabilitatea financiară. Din acest punct de vedere, toate obiectivele pe care ni le-a dat Consiliul de Administraţie au fost realizate”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale a subliniat că noua taxă a fost „o iniţiativă nefericită şi neinspirată”.

„Cel mai mare pas înainte după apariţia acestei ordonanţe (OUG nr. 114/2018 - n.red.) şi după modificări (...) a fost că băncile au fost chemate în prim-plan, prin Asociaţia Română a Băncilor (ARB - n.red.), şi au putut să discute direct asupra modificărilor. Este bine şi pentru ţară, şi pentru Banca Naţională, ca să nu mai fim acuzaţi că suntem avocaţii băncilor. Băncile trebuie să aibă o voce mult mai puternică - şi prin asociaţie, şi separat. Să îşi explice maniera în care acţionează, limitele în care funcţionează, pentru că, în această perioadă de trei luni, o privire realistă, nu exagerată, a arătat, cu tărie, câte confuzii sunt în societatea românească, prind”, crede Isărescu.

Guvernatorul BNR a menţionat că, în aceste condiţii, este evident că nu a răbufnit degeaba în ianuarie şi februarie în privinţa modului în care a fost introdusă această taxă. „Aceste măsuri nu se iau în condiţiile în care toate aceste industrii aveau bugetele făcute, după care spui că este prietenoasă, pentru mediul de afaceri”, a subliniat Isărescu, referindu-se la modul în care a fost anunţată şi adoptată OUG nr. 114/2018, la finele lunii decembrie 2018.

Cu toate acestea, Guvernatorul BNR vede „pozitiv” tot acest efort de modificare a taxei pe activele băncilor.

„Am scăpat de o pacoste. Se mai pot face îmbunătăţiri. Bancherii să fie mai activi şi să-şi spună părerea şi aşa mai departe. S-a discutat pozitiv, cel puţin în ultimele săptămâni. Discuţiile le-am urmărit cu atenţie – maniera în care s-a discutat”, a punctat Isărescu.

În şedinţa de marţi, 2 aprilie 2019, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%/an. În plus, Banca centrală a menţinut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5%/an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5%/an, precum şi a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Aceste niveluri ale dobânzii au fost stabilite în şedinţa de politică monetară din 7 mai 2018, începând cu 8 mai 2018 şi fiind menţinute în următoarele şase şedinţe de politică monetară - din 4 iulie 2018, din 6 august 2018, din 3 octombrie 2018, din 6 noiembrie 2018, din 8 ianuarie 2019 şi din 7 februarie 2019. Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017.