Isărescu despre uniunea bancară: Procesul este inevitabil şi rapid. Trebuie să ne înscriem în el

"Noi credem că procesul s-a declanşat, este extrem de rapid, mai rapid decât am fi anticipat în primăvară sau în vară, este legat inerent, în special în zona euro, de ajutorul masiv acordat din bani publici sectorului bancar. Este aproape o regulă aici că atunci când ai o asemenea intervenţie supravegherea consolidată este esenţială şi, în consecinţă, considerând că procesul este rapid şi inevitabil, cred că trebui să facem parte din el. Maniera în care vom face parte din el nu depinde numai de noi. Depinde şi de etapele, cum se vor contura, le cam vedem în linii mari, dar nu le putem spune cu precizie, mai depinde de negocierile dintre state.... Credem că procesul este inevitabil şi rapid, şi trebuie să ne înscriem în el", a afirmat Isărescu, răspunzând unei întrebări privind poziţia BNR în problematica uniunii bancare şi supravegherii consolidate.

Şeful BNR a mai precizat că o primă discuţie pe această temă a avut loc chiar în şedinţa de joi a Consiliului de Administraţie al băncii centrale

"(...) cam aceasta este orientarea BNR, cu menţiunea că nu depinde doar de BNR, ci şi de Guvern, de Parlament. Este posibil să avem parte de legiferări noi la nivel comunitar, de ţară, de transformări noi. Vă vom ţine la curent cu ce considerăm că este important", a conchis Isărescu.

Premierul Victor Ponta a declarat la începutul săptămânii trecute că România va decide în privinţa aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, precum Polonia, şi pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie "la masă", proiectul actual nepermiţând României să îşi exprime opinia în uniune.

El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul şi cu Banca Naţională a României, va avea o poziţie oficială în perioada următoare pe această temă, pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte ţări, în special de Polonia.

"Guvernul polonez a spus: «cum putem să aderăm la o uniune bancară la care nu avem dreptul să participăm la discuţii şi nu avem drept de vot, pentru că, nefiind în zona euro, noi avem dreptul doar să fim de acord, nu avem dreptul să ne spunem părerea ?» Ori, din acest punct de vedere, cred că România, ca şi Polonia, ca şi alte ţări care şi-au exprimat deja acest punct de vedere, sigur că trebuie să meargă în direcţia unei mai mari integrări la nivel european, dar cu condiţia să fii la masă. Nu poţi să fii în afara camerei şi să fii de acord. Ăsta e un gen de reprezentare a României care ne-a afectat în ultimii ani. Noi totdeauna eram de acord cu ceva ce nu ne băga nimeni în seamă", a spus Ponta.

Potrivit premierului, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie şi "primită la masă", iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să îşi spună părerea în cadrul uniunii bancare.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, că i-a asigurat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că opţiunea României este de a fi parte a uniunii bancare, chiar dacă nu face parte din zona euro.

Comisia Europeană (CE) a prezentat în urmă cu două săptămâni un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European (PE), Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.