Isărescu:Este mai important ca România să fie pregătită pentru zona euro decât o posibilă întârziere

"Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a afirmat Isărescu, întrebat cum comentează declaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Strauss-Kahn a declarat la sfârşitul lunii martie, aflat într-o vizită la Bucureşti, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun".

La un seminar pe tema competitivităţii organizat de Banca Naţională, Mugur Isărescu a insistat pe necesitatea ca România să calculeze un curs real efectiv şi să încerce să adere la zona euro cu o rată de schimb aflată în zona de echilibru.

El crede că problemele Greciei au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat, chiar dacă la acel moment nu era considerat decât "un curs ambiţios".

"Dacă n-ai un curs de echilibru şi ai intrat în Uniunea Monetară, s-ar putea să ai probleme. (...) A considera Uniunea Monetară Europeană ca un panaceu este periculos. Din multe puncte de vedere intrăm într-o cutie neagră, dacă nu suntem foarte bine pregătiţi", a spus Isărescu.

Oficialul BNR a punctat că mai ales după liberalizarea contului de capital băncile au avut în vedere şi competitivitatea financiară a României şi s-a întrebat dacă România ar avea vreo şansă să devină un centru financiar, cel puţin al Europei de Sud-Est, o nouă Olandă.

"Economia României va rămâne în mare măsură o economie reală", şi-a răspuns guvernatorul.

În ceea ce priveşte opiniile că o depreciere poate susţine economia, Isărescu s-a arătat de acord până la punctul în care cursul de schimb nu se vede în inflaţie.

"Inflaţia nu te ajută la o creştere economică sănătoasă. Pe termen lung, te trezeşti cu o corecţie care îţi mănâncă tot ce ai câştigat", a spus guvernatorul.

Vorbind despre evoluţia de anul trecut, oficialul BNR a arătat că alegerea de a nu lăsa cursul să se deprecieze mai mult a avut atât fundamente obiective, dar era şi varianta cea mai facilă.

"Nu a fost foarte greu să ne batem cu fluxurile externe, dar cu 20 şi ceva de milioane de români sau câţi au economii în bănci ne era foarte dificil, dacă nu imposibil", a spus Isărescu.

El a explicat că o depreciere mai accentuată a cursului ar fi determinat populaţia să migreze agresiv către valută, iar toate economiile în lei din bănci depăşesc rezervele BNR.