Isărescu: Evoluţiile în planul sănătăţii publice genereză riscuri majore. BNR trebuit să asigure lichiditate băncilor

Evoluţiile în planul sănătăţii publice continuă să genereze incertitudini fără precedent şi riscuri majore la adresa perspectivei activităţii economice şi a funcţionării pieţelor financiare, cu impact asupra stabilităţii macroeconomice şi financiare, arată guvernatorul BNR Mugur Isărescu. 

Prin urmare, BNR va monitoriza mai departe toate evoluţiile relevante şi va actualiza evaluările, continuând totodată să acţioneze în direcţia furnizării lichidităţii necesare sistemului bancar (fără a afecta stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului), în condiţiile unei reduceri graduale şi sustenabile a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanţare a economiei reale şi a sectorului bugetar, spune guvernatorul, într-o declaraţie de presă.

În ultimele săptămâni, Banca Naţională a României a continuat să monitorizeze şi să evalueze datele relevante din perspectiva impactului economic al pandemiei de coronavirus, precum şi efectele deciziilor şi măsurilor de politică monetară adoptate de CA al BNR în şedinţele din 20.03.2020 şi 29.05.2020, acţionând, totodată, pentru punerea lor în practică.

Deficitul de lichiditate pe piaţa monetară s-a menţinut la cote relativ importante; în consecinţă BNR a continuat să furnizeze lichiditate instituţiilor de credit prin operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale, media zilnică a stocului acestor operaţiuni situându-se în perioada 15 iunie – 15 iulie la circa 3,7 mld. lei. Totodată, banca centrală a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, al căror volum total a ajuns în data de 15 iulie 2020 la aproape 4,4 mld lei.

Această abordare a permis funcţionarea fluentă a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, în vederea finanţării în bune condiţii a cheltuielilor bugetare şi economiei reale, în condiţii de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Astfel, în perioada 15 iunie – 15 iulie 2020, pe piaţa primară a titlurilor de stat s-au derulat 12 emisiuni ale MFP, în valoare totală de circa 10,0 mld. lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise. De altfel, în luna iunie, emisiunile de titluri de stat au consemnat al doilea vârf istoric ca valoare brută, şi un maxim absolut ca valoare netă. Randamentele medii acceptate în cadrul licitaţiilor au continuat să coboare, mai accentuat în cazul titlurilor pe termen mai lung, inclusiv în condiţiile unei uşoare corecţii descendente a marjei de risc.

În acelaşi timp, cotaţia ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,15 la sută – cel mai redus nivel post-aprilie 2018 -, iar IRCC s-a diminuat la începutul trimestrului III la 2,41 la sută; totodată, cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat s-au stabilizat la valori apropiate minimelor din acest an atinse în prima decadă a lunii martie, pe aproape toate scadenţele.

La rândul lor, ratele dobânzilor la creditele noi acordate de bănci populaţiei şi firmelor au avut o tendinţă evidentă de scădere în ultimele luni, media lor ajungând în aprilie la 6,05 la sută, de la 7,24 la sută în februarie 2020, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a rămas relativ constantă (2,09 la sută în aprilie şi mai, faţă de 2,12 la sută în februarie). Drept consecinţă, ecartul dintre ratele medii ale dobânzilor la credite şi cele la depozite s-a redus pronunţat, atingând în aprilie cea mai mică valoare din ultimii 9 ani şi jumătate, iar pe segmentul societăţilor nefinanciare ecartul a coborât în mai a.c. la un minim istoric.