Isărescu explică politica BNR de a ţine cursul stabil: O apreciere masivă a cursului poate să închidă nişte înteprinderi. Pierzi oameni, pieţe

"Aşa cum am explicat de mai multe ori, când am fost tânăr ca dumneavoastră şi mi-am făcut teza de doctorat, am spus free-floating, şi trăiam într-o perioadă comunistă. Nu s-a prea înţeles ce am scris eu în teza aia de doctorat, dar eram pentru o flotare liberă, ca numai cursul să acomodeze... Când am ajuns ce am ajuns, am văzut că nu e chiar aşa uşor cu mişcările de curs, într-o economie mică. Pentru că o apreciere masivă a cursului poate să închidă nişte înteprinderi. Şi teoreticienii, inclusiv eu din tinereţe, spun aşa: «Dacă se apreciază cursul se închide o fabrică, pe urmă când se depreciază o deschizi din nou». Stai nene, că nu e aşa. Poate că nu o închizi şi o deschizi. Dai afară nişte oameni, şi nu mă refer la impactul social, îi pierzi, pierzi pieţe. Deci, povestea cu free floating pentru economiile mici este şi nu este. Acum, eu am optat şi, nu ştiu în ce măsură am influenţat BNR, ca aceste mişcări de curs să se facă în anumite limite, care să nu dea peste cap economia reală, da?", a explicat Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a ţinut să precizeze că BNR nu are o obsesie a cursului de schimb, această problemă fiind mai curând a unor analişti şi a presei, nominalizând Ziarul Financiar şi Mediafax.

"Mai degrabă văd o obsesie a dumneavoastră faţă de faptul că este cursul relativ stabil. Nu ştiu ce aveţi cu el. Lăsaţi-l în pace, că e bine unde este, este determinat de piaţă, nu-l punem noi cu mâna, îl stabilesc băncile, chiar o să rog toate televiziunile de acum înainte să nu mai spună cursul BNR, că nu este al nostru. Pur şi simplu, luăm la ora 12:00 cursurile a zece bănci, facem o medie şi o publicăm, pentru motive statistice, vamale şi aşa mai departe", a explicat Isărescu.

Oficialul BNR a arătat că nu vede o problemă în faptul că rata de schimb este stabilă, iar faptul că rezervele valutare nete la banca centrală au crescut cu 2 miliarde euro în ultimele luni trebuie interpretat ca un buffer, care va fi eliminat dacă fluxurile de capital care au intrat temporar în România vor fi retrase.

"Din acea creştere, ceva trebuie să se mişte, încercăm să le optimizăm, să nu se mişte numai cursul de schimb. Când îţi intră 7 milliarde sau 10 miliarde, cât au intrat în 2006-2008, capitaluri din acestea volatile, sau se duc pe curs, sau se duc pe dobânzi, îţi creează lichiditate dacă cumperi valută, sau în rezerva valutară. Ele nu intră, că nu se duc direct în economie. Nu e vorba de investiţii directe. O variantă de politici a fost ca toate aceste mişcări de capitaluri volatile, masive pentru o economie ca România să se ducă numai pe curs", a adăugat guvernatorul băncii centrale.

Ulterior, Isărescu a anunţat că BNR este gata să apropie dobânzile interbancare de rata dobânzii de politică monetară, în ciuda incertitudinilor privind fluxurile internaţionale de capital, pentru că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea, chiar dacă se va reflecta în curs.

"Într-o asemenea situaţie nu putem să rămânem la infinit. Am venit şi cu dobânda foarte jos, nu mai avem inflaţie, deci micşorăm jocul dobânzilor. Să vedem cine se va mişca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aş şti nu v-aş spune-o. Dar că suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata dobânzii de politică monetară, da, pentru că şi băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor", a spus guvernatorul BNR.

El a explicat că BNR a lăsat în ultimii ani să se decupleze dobânzile în piaţă de rata de politică monetară pentru că România are particularităţi de piaţă de capital nu prea adâncă şi volume mari de intrări, "nu pentru Londra", care puteau duce la mişcări de curs de 10-15%.

"Ceea ce am făcut nu este nou, facem din 2006, ne-am mai certat cu băncile, ne-am spus şi cuvinte frumoase, dar am ţinut această variantă având în vedere particularităţile României, faptul că a avut o inflaţie ridicată, am fost rămaşi în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţelor de capital, pieţe înguste cu potenţial mare de variaţii de curs, cu mişcări relativ mici de capital pentru Londra, dar mari pentru noi", a completat guvernatorul BNR.

Ratele dobânzilor pe piaţa interbancară sunt mult sub rata de politică monetară, chiar după tăierea operată luni de BNR, de la 3,5% la 3,25% pe an. Dobânzile pe o zi se plasau miercuri pe piaţa interbancară la 0,7% - 1,2% pe an, cele la săptămână la 0,8% - 1,3% pe an, cele la trei luni la 1,58% - 2,08% pe an, iar pentru depozite la un an la 1,88% - 2,63%.

BNR a redus luni încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

În ceea ce priveşte prognoza de inflaţie pentru anul viitor, Isărescu a precizat că această cuprinde foarte multe incertitudini şi ar putea fi modificată de câteva ori, ceea ce ar avea un impact şi în deciziile privind rata dobânzii de politică monetară, "în ambele sensuri".

BNR vede ca riscuri pentru abaterea în sus a prognozei de inflaţie incertitudinile privind implementarea fermă şi consecventă a reformelor structurale, conform calendarelor stabilite cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM), în contextul electoral al anului 2014, preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (petrol, gaze naturale), pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu şi/sau Ucraina şi preţurile interne ale alimentelor, legate de condiţiile climaterice. În modelul de prognoză, BNR a luat în considerare pentru 2015 un an agricol "normal".

Riscuri relativ echilibrate, dar cu mari incertitudini, provin din volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul evoluţiilor geopolitice şi regionale, al continuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi al impactului posibilelor ajustări ale conduitelor politicii monetare de către principalele bănci centrale la nivel mondial şi perspectivele de evoluţie a economiilor zonei euro şi a celor emergente majore.