Isărescu: Grecia este un pericol mare, dar contaminarea sistemului bancar va fi limitată

"Grecia este un pericol mare şi trebuie avut în vedere şi de către noi, de România. Noi, la BNR, deja l-am luat în considerare. Sperăm să nu se întâmple şi nu cred că se va întâmpla, dar, ca orice instituţie serioasă, suntem pregătiţi", a declarat miercuri Isărescu în conferinţa de presă susţintă după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară.

Isărescu a punctat în mai multe rânduri că banca centrală dispune de o paletă largă de instrumente de intervenţie comparativ cu alte bănci centrale, pornind de la dobânda încă ridicată comparativ cu ratele din regiune, la rezervele minime obligatorii şi cursul de schimb, unde BNR aplică un regim de flotare controlată.

În ceea ce priveşte o eventuală contaminare a sistemului bancar, şeful băncii centrale susţine că aceasta ar fi limitată, fiind vorba de bănci româneşti cu capital grecesc, autorizate şi supravegheate de BNR, şi nu de bănci greceşti.

Isărescu recunoaşte că ar exista un impact al unei situaţii dificile din Grecia în situaţia băncilor româneşti cu capital grecesc, dar ar fi mult diminuat faţă de situaţia în care aceste instituţii ar fi sucursale.

"Care este dependenţa faţă de banca-mamă. Domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR - n.r.) dacă vede o deteriorare a indicatorilor de solvabilitate, pune mâna pe telefon şi sună acţionarii (...) Sunt bănci româneşti, autorizate în întregime de BNR, supravegheate de BNR (...) În cazul băncilor greceşti am văzut un comporatament exemplar şi din partea acţionarilor, şi a managementului şi a direcţiei de supraveghere din Grecia", a arătat Isărescu.

Printre marile necunoscute ale acestui an, Isărescu a enumerat şi situaţia zonei euro, unde inflaţia a trecut în teritoriul negativ, fără a fi încă evidentă intrarea într-o etapă deflaţionistă, iar banca centrală analizează impactul unor noi măsuri de relaxare monetară.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a arătat că banca centrală analizează posibilul impact al unei "relaxări cantitative" (quantitative easing) din partea BCE, dar nu a inclus-o în model, întrucât există încă multe necunoscute.

Speculaţiile cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro s-au multiplicat în acest weekend, când săptămânalul german Der Spiegel a anunţat că Angela Merkel ar fi pregătită să lase statul grec să iasă din zona euro în cazul în care stânga radicală Syriza va repune în discuţie măsurile de austerite dacă va obţine victoria în alegerile legislative din 25 ianuarie.

Berlinul nu a dezminţit aceste informaţii, afirmând totodată că Guvernul german nu va iniţia o astfel de discuţie.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării sale de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

Premierul grec în exerciţiu, conservatorul Antonis Samara, admite, în schimb, posibilitatea unei renunţări la moneda comună, cu scopul de a încerca să câştige scrutinul anticipat.

Acuzată de exercitarea unor presiuni asupra alegătorilor greci, Comisia Europeană încearcă să arate mai multă prudenţă.

Parlamentul grec a anunţat miercurea trecută dizolvarea sa şi a confirmat organizarea la 25 ianuarie a alegerilor legislative anticipate la care stânga radicală Syriza este favorită în sondaje.