Isărescu: Greşeala cea mai mare a guvernelor viitoare, să apese pe acceleraţia creşterii economice

"România are toate ingredientele de creştere economică pentru încă câţiva ani buni. Greşeala cea mai mare a guvernelor viitoare ar fi apăsarea acceleraţiei pentru creştere economică. (...) Asta va fi o tentaţie extraordinară pentru orice guvern", a spus Isărescu, la un seminar desfăşurat la BNR.

Oficialul BNR spune că este natural ca viitoare guverne să continue investiţiile, dar trebuie restructurată substanţial ponderea cheltuielilor, cu un accent deosebit pe infrastructură.

În opinia lui Isărescu, investiţiile străine directe, care ar putea atinge anul acesta zece miliarde de euro, fondurile europene şi o rată de economisire chiar şi de 10% sunt elementele care pot asigura un avans consistent al pieţei.

Guvernatorul băncii centrale recunoaşte că este greu pentru opinia publică să înţeleagă riscul supraîncălzirii economiei şi crede că discursul academic ar trebui tradus mai bine populaţiei.

"Orice dezbatere academică poate fi tradusă pe înţelesul cetăţeanului, pentru a citi mai bine mesajele din sfera economicului sau politicului. Pe baza votului cetăţeanului român se va stabili mixul de politici economice pe care România le va aplica în următoarea perioadă", a explicat Isărescu.

El a atras atenţia că România are cât se poate de repede de un mix adecvat de politici, întrucât măsurile de politică monetară nu mai pot fi eficiente, după întărirea lor din ultima perioadă.

Isărescu a arătat nevoia pentru o politică de venituri mai strictă şi o întârire a politicii fiscale în totalitatea ei, ceea ce înseamnă şi structura cheltuielilor publice.

Măsurile de politică monetară adoptate în ultima perioadă sunt, în opinia lui Isărescu, în linie cu rolul unei bănci centrale, care într-un an electoral trebuie să facă ceea ce guvernului îi este mai greu să pună în aplicare.

El crede că în acest moment mixul de politici economice este suboptim.

Guvernatorul a încercat să explice într-un mod simplu ceea ce înseamnă supraîncălzirea economiei şi diferenţa faţă de creştere economică sănătoasă.

El a exemplificat că, într-un ambuteiaj, un autoturism care merge 10 km la oră consumă mai multe anvelope şi mai multe plăcuţe de frână. "Toate acestea se consemnează la creşterea economică. La sfârşitul zilei însă nu simţi că trăieşti mai bine", a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR apreciază că prelungirea procesului de privatizare a făcut ca statul să se concentreze mai mult pe dezmembrarea sectorului public decât pe întărirea instituţiilor sale şi îndeplinirea rolurilor esenţiale, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii şi a resurselor umane, respectiv educaţie şi sănătate.