Isărescu: În 2009 România a fost foarte aproape de un "sudden stop", în termeni medicali ca un infarct

"Este probabil să intrăm într-o nouă perioadă în care în România vor intra masiv capitaluri, cu suişuri şi coborâşuri. Accentuarea situaţiei dificile din Grecia ar putea să tempereze ce spun acum. Cred, însă, că ciclul pe termen mediu este inevitabil o perioadă în care vom avea intrări mai mari de capital. Vom încerca binenţeles să atenuăm volatilitatea cursului de schimb, dar acesta nu este un «must»", a spus Isărescu la un seminar pe teme economice.

El a arătat că nu trebuie date mesaje greşite despre ceea ce banca centrală poate face pentru a influenţa evoluţia cursului.

"Dacă intrările de capital vor fi mari, acumularea de rezerve execedentare, deja avem rezerve internaţionale excedentare şi crearea de lichiditate prin intervenţii directe este o iluzie, nicio bancă centrală nu poate face acest lucru. Vom încerca să descurajăm volatilitatea extremă a cursului, prin alte măsuri neortodoxe, dar în acelaşi timp spunem că este foarte important să fie asigurată competitivitatea produselor româneşti nu numai prin preţ, ci şi prin productivitate, costuri scăzute de producţie, promovare corespunzătoare, deschiderea spre noi pieţe de export. Reformele structurale sunt esenţiale în acest sens", a spus Isărescu.

El a arătat că România a fost "inundată" în perioada 2006 - 2008 de capitaluri străine, iar mixul de politici macroeconomice nu a fost corespunzător.

Isărescu a explicat că discuţia publică trebuie orientată către mixul de politici macroeconomice, care determină un model de creştere economică sustenabil sau nu.

"Alminteri vom rămâne şi în viitor, ca şi în trecut, în mare măsură la dispoziţia capitalului privat care aţi văzut ce comportament are: te iubeşte câteodată foarte mult şi îţi invadează ţară cu sume imense faţă de capacitatea de absorbţie a unei economii mici şi deschise ca România, pentru ca apoi din considerente care nu ţin totdeauna de economia internă, ci de motivaţii internaţionale, să se retragă brusc şi să creeze alt fel de probleme", a continuat Isărescu.

El a arătat că România a răspuns bine în perioada 2000 - 2004 la intrările de capital "modeste", în contextul în care a existat şi un acord cu FMI.

Isărescu a arătat că în perioada 2005 - 2008 au fost intrări mari de capital, dar şi cheltuieli bugetare ridicate, care nu s-au dus în sectorul de infrastructură, ci pe partea de cheltuieli sociale şi salariale.

"Din 2009, mixul de politici macroeconomice a fost corect, chiar dacă percepţia în timp ce au fost puse în practică a fost că mixul nu a fost corect şi că erau alte soluţii. Nu erau, erau doar alte iluzii, de data asta mult mai periculoase", a continuat guvernatorul băncii centrale.

El a spus că economia se obişnuise cu intrări de capitaluri mari, în condiţiile în care acestea însumau în 2004 circa 4 miliarde de euro şi în perioada 2005-2008 se situau la o medie anuală de 16 miliarde de euro.

"Noi nu am fost într-un «sudden stop», prin comparaţie medicală ca un infart, dar am fost foarte apropiaţi de un «sudden stop», aşa cum se defineşte fenomenul pe plan internaţional ca fiind momentul când, dintr-un motiv internaţional sau intern, capitalurile care alimentează o economie pur şi simplu se opresc. Economia este obişnuită să crească bazată pe aceste capitaluri străine", a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a spus că nu a crezut în 2009 că România se apropie de un «sudden stop».

"Cifrele arată că nu am fost chiar acolo, dar eram foarte aproape. Şi asta nu este de glumă. Cred că noi nu am intrat într-un «sudden stop», inclusiv pentru faptul că am reacţionat la timp, la sfârşitul lui 2008 şi începutul lui 2009. Şi în consecinţă şi mişcările de capital care începuseră să fie brutale nu s-au reversat - spus cu alte cuvinte nu au mai intrat atât de multe capitaluri în România, dar nu s-au retras. O retragere de capitaluri ne-ar fi pus într-o situaţie de «sudden stop». Cheia care a evitat această situaţie total dramatică pentru o ţară a fost faptul că am încheiat la timp acordul de împrumut cu Fondul Monetar şi cu Uniunea Europeană", a declarat guvernatorul BNR.

Pe de altă parte, el a spus că este o eroare atunci când politicienii spun că vor deficit bugetar mai mare, întrucât au nevoie de cheltuieli bugetare mai ridicate.

Isărescu a explicat din nou că atunci când se realizează un deficit bugetar mai mare cresc aproape automat şi costurile de finanţare, iar per total se vor majora cheltuieli bugetare.

"Vă răspund domnule prim-ministru la faptul că mai bine să sufere politicienii. Politicienii, dacă urmează politici financiare sănătoase, nu vor suferi pentru că nu este durere mai mare pentru un om politic decât să promită ceva şi să nu se poate ţină de cuvânt, pentru că în final piaţa răspunde foarte rapid şi taie acea iluzie de cheltuieli bugetare suplimentare", a afirmat Isărescu.

Premierul a declarat, prezent la acelaşi seminar, că Guvernul se va abţine de la politici populiste, astfel încât cetăţenii care au suferit în ultimii doi ani de criză economică, să nu fie afectaţi de decizii care nu pot fi susţinute economic.

"Românii au suferit prea mult în aceşti doi ani ca politicienii să îi pună din nou în faţa unor încercări populiste care să îi coste în viitor. Mai bine să sufere politicienii, dar să fie realişti, pentru a putea conserva ceea ce am clădit cu mare greutate în aceşti ultimi doi ani", a spus Boc.

Guvernatorul BNR a afirmat în urmă cu două săptămâni că o apreciere excesivă a leului ajută dezinflaţia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu şi lung, iar banca centrală este interesată ca rata de schimb să rămână într-o zonă de echilibru.

El a arătat atunci că de mulţi ani nu a mai văzut un atât de mare aflux de rapoarte pozitive la adresa României, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb, atrăgând fonduri volatile.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, afirma recent că intensificarea fluxurilor de capital străin va face ca dobânda să redevină principalul instrument de politică monetară, dar băncile centrale vor oscila între obiectivul inflaţie şi cel al competitivităţii.

"Deocamdată nu vedem un val foarte mare de capitaluri, dar probabilitatea este destul de înaltă (...) În 2005 - 2008 când au fost intrări mari de capital nu ne-am comportat cum ar fi trebuit. Se poate face foarte puţin pentru a proteja competitivitatea prin preţ. Creşterea competitivităţii non-preţ înseamnă că toate reformele trebuie îndreptate către întărirea competiţiei şi a concurenţei pe piaţă. Până acum s-au făcut prea puţine, dacă mă întrebaţi să dau un exemplu aş spune doar noul Cod al Muncii", a spus Croitoru.

În opinia lui Croitoru, Guvernul trebuie "să facă loc" sectorului privat, mai ales că în perioade de creştere economică, deficite mai mici nu înseamnă neapărat cheltuieli publice mai mici.