Isărescu nu exclude o dobândă BNR de 10%

Isărescu nu a exclus însă posibilitatea ca accelerarea inflaţiei să forţeze banca să majoreze rata dobânzii de politică monetară la peste 10%.

"Avem speranţe mari că rata lunară a inflaţiei va continua să scadă treptat, iar condiţiile monetare au fost înăsprite suficient. Nu exclud posibilitatea să avem rate ale dobânzii formate din două cifre", a afirmat Isărescu, într-un interviu pentru agenţia internaţională de presă.

Inflaţia a devenit o problemă economică esenţială pentru România, iar majorarea preţurilor, alimentată în principal de creşterile costurilor cu salariile şi ale alimentelor, a determinat BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară de patru ori consecutiv, de la 7% la 9,5%.

Isărescu consideră că rata inflaţiei ar putea să scadă începând cu luna iulie sau august.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în luna martie la 8,6%, nivelul maxim din ultimii doi ani.

Potrivit guvernatorului BNR, inflaţia se va apropia la sfârşitul anului de intervalul de variaţie ţintit de banca centrală şi se va situa, cel mai probabil, la 5,9% şi 6%.

În cel mai recent raport asupra inflaţiei, publicat la începutul lunii februarie, BNR a revizuit în creştere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, şi estimează pentru decembrie 2009 o inflaţie anuală de 3,9%.

Prognoza pentru 2009 a fost revizuită în scădere de la 4,3%, însă cifra nu fusese publicată până la acel moment.

Ţinta BNR pentru 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5% plus minus un punct procentual.

Isărescu a mai spus că BNR este în continuare îngrijorată în legătură cu potenţialele presiuni în sensul aprecierii leului provocate de înăsprirea condiţiilor de creditare.

De asemenea, Isărescu a arătat că prudenţa bugetară reprezintă o provocare importantă pentru un nou guvern, care va fi format după alegerile din acest an.

Guvernatorul BNR a declarat că este mulţumit de eforturile Guvernului de a rezista presiunilor exercitate pentru majorarea salariilor şi a cheltuielilor sociale înainte de organizarea alegerilor, dar că este "numai parţial satisfăcut" de progresul realizat în reducerea deficitului bugetar.