Isărescu: O apreciere excesivă a leului nu este sustenabilă, vrem să rămână în zona de echilibru

"Pe termen scurt ne poate ajuta aprecierea, dar nu suntem interesaţi de o influenţă pe termen scurt, ci o influenţă sustenabilă şi pe termen lung, cu alte cuvinte cursul să rămână în zona de echilibru.
Nu credem că o apreciere excesivă a leului este sustenabilă. Nefiind sustenabilă, o apreciere ne va dezavantaja pe termen mediu. Există o asimetrie în ceea ce priveşte impactul cursului de schimb în inflaţie. Aprecierea acţionează cu întârziere, în timp ce o depreciere acţionează imediat şi cu impact în anticipaţii", a spus Isărescu.

El a arătat că de mulţi ani nu a mai văzut un atât de mare aflux de rapoarte pozitive la adresa României, ceea ce pune presiune pe cursul de schjimb, atrăgând fonduri volatile.

"Un flux de capitaluri volatile ne complică. Ne ajută pe termen scurt, dar s-ar putea să ne taie craca pe termen mediu şi lung (...) Ţintirea inflaţiei nu este compatibilă cu fluctuaţii în sus şi în jos ale preţurilor. De aici şi reticenţa totală a BNR de a manevra dobânda de politică monetară (...) Fluxurile volatile de capitaluri dau risc de abatere în jos pe termen scurt a prognozei de inflaţie şi în sus pe termen lung", a continuat şeful băncii centrale.

În opinia lui Isărescu, mişcarea cursului în anumite limite poate să găsească echilibru între dorinţa BNR de a avea o influenţă cât mai neutră a cursului asupra inflaţiei de fond şi descurajarea fluxurilor volatile de capital.

"Aprecierea nominală a cursului a reprezentat o întărire a condiţiilor monetare (...) Parţial împărtăşesc opinia că aprecierea e bazată pe fundamente, pentru că a venit nu neapărat din operaţiuni ale BNR, pe care nu le comentăm", a afirmat Isărescu, întrebat dacă vede fundamentată aprecierea leului.

Guvernatorul băncii centrale a explicat că, spre deosebire de politica Băncii Centrale Europene, BNR comentează pe marginea evoluţiei cursului de schimb, în primul rând pentru că are o politică asumată de flotare controlată şi nu de mişcare total liberă.

"Este o preocupare în ţara românească, una relativ obsesivă, ar fi nerealist să nu cometăm despre curs când toată lumea vorbeşte despre asta", a mai spus Isărescu.

Faţă de sfârşitul anului trecut, moneda naţională s-a apreciat cu aproape 5% în raport cu euro şi peste 10% faţă de dolar, în linie cu evoluţia regională.

O întărire mai puternică a consemnat forintul, în timp ce coroana cehă s-a apropiat de 4%. Excepţie face zlotul, care a suferit chiar uşoare deprecieri în primele trei luni, pentru a reveni în aprilie în zona de la finele anului trecut.

Isărescu a atras atenţia că moneda poloneză a avut un alt parcurs în 2010, când evoluţia a fost mult mai bună comparativ cu celelate monede din regiune.