Isărescu: privatizarea şi finanţarea externă - principalele teme ale viitorului acord FMI-CE

Potrivit unor surse bancare, oficialul BNR le-a spus, joi, trezorierilor din băncile comerciale că organismele internaţionale insistă pe pregătirea insituţională în vederea asigurării unei finanţări pe
termen lung de pe pieţele internaţionale.

"Isărescu a explicat că una dintre propuneri, pe care se pare cã insistă îndeosebi Comisia Europeană, este formarea unei echipe de oameni foarte pregătiţi la nivelul Ministerului de Finanţe care să se ocupe exclusiv de finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice. Această echipă ar urma să negocieze cu băncile, sã realizeze road-show-urile, să discute cu investitorii şi să pregătească
emisiunile", au detaliat sursele citate.

Oficialul BNR ar fi precizat că mai mult Comisia Europeană insistă pe o finanţare continuă şi pe termen lung de pe pieţele internaţionale, în timp ce prioritatea FMI o reprezintă privatizările.

Pe de altă parte, Isărescu s-a arătat circumspect în privinţa privatizării Romgaz, apreciind că trecerea companiei în proprietate privată va fi greu de asumat de către partidele politice în contextul dezbaterii publice privind majorarea preţurilor la benzină după privatizarea Petrom.

În ultimii doi ani, România a avut o singură emisiune pe pieţele internaţionale de capital, prin care a atras un miliard de euro cu scadenţă la cinci ani. În schimb, statul a reuşit să atragă de pe piaţa internă împrumuturi în valută şi să emită chiar bonduri denominate în euro.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Bogdan Drăgoi a declarat pentru MEDIAFAX, la 18 ianuarie, că România va lansa prima emisiune din programul de împrumut Medium Term Notes (MTN) la jumătatea lunii februarie, după plecarea misiunii FMI-CE, când va beneficia de cel mai pozitiv sentiment din partea investitorilor. În iulie 2010 Guvernul a aprobat un program de împrumuturi pe piaţa externă prin MTN cu o valoare de şapte miliarde de euro.

În ceea ce priveşte privatizările, Ministerul Economiei a anunţat că va cere Guvernului un nou mandat pentru a iniţia privatizarea sau vânzarea de acţiuni minoritare la companiile din energie, după ce a primit şi în anii anteriori astfel de împuterniciri, dar fără rezultate notabile, estimând în continuare că poate atrage peste 10 miliarde euro.