Isărescu: Suntem pregătiţi să intervenim la fel ca în 2014. Cursul va rămâne în zona de echilibru

"Categoric, leul este o monedă vie şi reacţionează la ... a avut perioade de odihnă prelungite, dar reacţionează (...) Mai pot să apară şi dezechilibre. Cum s-a întâmplat în decembrie. Ministerul Finanţelor face plăţi masive, apar mulţi lei pe piaţă. Nu stăm să ne uităm, reacţionăm (...) Suntem în continuare pregătiţi, ca şi anul trecut, să acţionăm rapid pe piaţă, dacă apar dezechilibre", a spus Isărescu, referindu-se la o eventuală ieşire a Greciei din zona euro.

El a precizat că nu există fundamente pentru mişcări ample ale cursului de schimb, întrucât deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este mic şi acoperit de investiţiile străine directe, astfel că intervenţiile în situaşii de dezechilibre sunt explicabile, deşi banca centrală nu are un obiectiv de curs şi nu este deranjată de mişcări de până la 5%.

"Pentru anul trecut noi nu vedem niciun fel de depreciere. Dacă leul a scăzut de la 4,52 (lei/euro n.r.) la 4,38, apoi a stat tolănit din martie în octombrie între 4,40 şi 4,44 şi apoi s-a dus spre 4,48, credeţi că s-a depreciat? Nu, el şi-a mai mâncat din apreciere. În 2014 leul nu s-a depreciat şi nu cred că va ieşi din zona de echilibru nici în acest an", a continuat Isărescu.

El a arătat că banca centrală intervine pe piaţă atunci când apar dezechilibre, inclusiv emoţionale.

"Curs de echilibru înseamnă cam unde a fost anul trecut", a mai spus Isărescu, precizând că există un interval de variaţie care nu necesită intervenţii.

Cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro. Referinţa a urcat marţi cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro, la cel mai ridicat nivel începând cu 19 martie 2014.

Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, soliditatea economiilor din Europa Centrală şi de Est va contribui la aprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului, în 2015, după scăderile înregistrate în ultimele săptămâni.

Astfel, zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârşitul acestui an, de la nivelul de 4,125 unităţi pentru un euro înregistrat marţi, forintul cu 3,2%, la 310 unităţi pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unităţi pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unităţi.

Guvernatorul BNR a mai anunţat că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.

"Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (...) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează", a completat Isărescu.

Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

"Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie, căci ea se va transmite, nu suntem izolaţi. Ceea ce ştim sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi şi cursul, nu facem o inovaţie. Noi nu trebuie să ieşim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influenţăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acţiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate", a explicat Isărescu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2,25 puncte.

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, arată BNR.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,26% în luna noiembrie 2014 de la 1,44% în luna octombrie 2014. În luna noiembrie, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,1%, uşor inferioară nivelului de 1,2% din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - s-a menţinut la nivelul de 1,4%.

Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale, notează BNR.

Pe termen scurt, BNR anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.