- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (11.03.2020, 16:34)
- Mihai Gongoroi
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Italia se îndreaptă către o criză financiară. Întrebarea este cât de contagioasă ar putea fi
- Decizia guvernului italian de a suspenda plata ratelor la creditele ipotecare pentru cetăţenii aflaţi în carantină este o măsură până acum fără precedent în lupta pentru reducerea impactului economic al epidemiei de Covid-19.
- Totuşi, măsura este definitorie pentru situaţia în care se află ţara, scrie The Guardian.
- Guvernul Italiei a anunţat luni că întreaga ţară va intra în carantină.
Urmărește
3751 afișări
Sursa foto: Profimedia
Italia este veriga slabă din zona euro. Chiar şi înainte de carantina naţională, ţara se îndrepta către a patra recesiune tehnică în mai puţin de 10 ani, iar creşterea standardului de viaţă pentru italienii de rând este cel puţin modestă analizând ultimele două decenii. Sectorul său manufacturier este dominat de producători low-cost vulnerabili la perturbări pe lanţurile globale de aprovizionare. Datoria publică este de 134% din PIB, iar sistemul său bancar este slăbit din cauza mai multor falimente în anii anteriori. Asta în condiţiile în care Italia este a treia cea mai mare economie europeană, de importanţă strategică pentru sănătatea economică a proiectului european.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Cu cât ești mai dezamăgit, cu atât trebuie să mergi duminică la vot și să pui ștampila exclusiv pe alb!
-
Ciolacu efectuează o vizită de lucru la Budapesta: Vreau să îmi finalizez mandatul cu obţinerea deciziei intrării depline în Schengen
-
Şef al armatei britanice: „Suntem pregătiţi să luptăm cu Putin în Europa de Est”
-
Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă rămân sub control judiciar
În termeni simpli, dacă era o ţară în Uniune pe care liderii Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene nu doreau să o vadă că se confruntă cu o epidemie şi criză economică severă, această ţară era Italia.
De la şcoli, universităţi, la teatre şi până la oraşe întregi, toate au fost închise. Cel mai negru scenariu, închiderea activităţilor sociale şi economice s-a materializat. Industria turistică, care reprezintă peste 10% din PIB-ul Italiei, va înregistra cel mai slab an din ultimul deceniu. Economia este de aşteptat să scadă în primele două trimestre din acest an, după o altă contracţie economică în ultimele trei luni de anul trecut.
În condiţiile în care carantina naţională va ţine până la finalul lui aprilie, economia va suferi o contracţie de 2,5% în prima jumătate a anului, prognozează Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Dacă epidemia va afecta economia până la finalul lunii iunie, contracţia ar putea fi de 4,5%, susţine el.
Economiştii presupun că guvernul de la Roma are estimări similare, din moment ce au luat măsuri precum suspendarea plăţilor la creditele ipotecare. Problema este că sistemul bancar italian are deja o rată a creditelor neperformante destul de ridicată. Italia ar avea în esenţă nevoie de o distribuţie gratuită de cash la nivelul populaţiei şi firmelor, fără a mai fi folosite băncile şi mecanismul dobânzilor scăzute. Măsura trebuie însă aprobată la nivelul Băncii Centrale Europene, iar reprezentanţii ţărilor bogate din nordul continentului nu au niciun fel de simpatie faţă de „leneşii" din sud.
Italia este în esenţă „too big to fail". Problema care se pune la nivelul conducerii UE nu este dacă economia italiană se contractă cu 1,5% sau 4,5%, ci dacă problemele sale financiare devin contagioase.
„Este puţin probabil ca sistemul bancar să rămână solvabil sau lichid în condiţiile actuale de carantină naţională. Industria turistică este practic «moartă» în 2020. Stimulentele fiscale ar putea fi contra-productive dacă, şi este foarte posibil, investitorii cer mai mult pentru finanţarea bugetului italian. Italia va avea nevoie de sprijin masiv din partea partenerilor din zona euro pentru a evita să urmeze calea pe care a luat-o Grecia", spune Charles Dumas, economist la TS Lombard.
Până acum, adaugă Dumas, sprijinul este asigurat, cel puţin la nivel declarativ.
„Să sperăm că atunci când se ajunge la sprijin real, măsurile vor permite ţării să se împrumute la dobânzi rezonabile şi fără condiţii oneroase care ar putea agrava recesiunea sau ar putea duce la tăieri de salarii precum cele impuse în anii 2011-2015 asupra ţărilor de la periferia zonei euro", mai spune economistul.
Banca Centrală Europeană nu poate să acorde foarte mult sprijin Italiei pe cale monetară, din moment ce dobânzile sunt deja negative în Europa. Asta înseamnă, mai degrabă, că pentru salvarea Italiei este nevoie mai întâi de consens politic la nivelul liderilor UE pentru un program masiv de investiţii şi cheltuieli. Obsesia ţărilor din nordul Europei cu privire la ortodoxia bugetară trebuie să dispară dacă se doreşte o recuperare solidă, în condiţiile în care răspunsul economic al Italiei la epidemie va duce cel mai probabil deficitul peste limita de 3% din PIB. Este de neconceput ca Italia să se confrunte cu o procedură de deficit excesiv în contextul epidemiei.
În consecinţă, analiştii sunt de părere că Italia are nevoie de un bailout „preventiv" în valoare de aproximativ 500-700 de miliarde de euro pentru a asigura pieţele financiare că guvernul italian şi economia pot să-şi plătească datoriile, în condiţiile în care criza se profilează tot mai puternic, iar pe viitor epidemia ar putea să devină de necontrolat.
În bailout, spune profesorul de la Universitatea Princeton Ashoka Mody, ar trebui să se implice nu doar ţările europene şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar şi Statele Unite ale Americii, cu o linie de credit, în cazul în care necesarul de „salvare" creşte. Acest „firewall" financiar ar reduce riscul de criză financiară în Italia, în contextul în care următoarele şase luni se anunţă dificile pentru economie.
Totodată, sănătatea economiilor europene depinde, în mare măsură, de acum încolo de cât de eficiente sunt instituţiile de sănătate publică în reducerea impactului epidemiei.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Citește pe alephnews.ro: Fostul general al Ucrainei a declarat că „al treilea război mondial a început oficial”
Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Putin susține că Rusia a lansat o rachetă balistică asupra Ucrainei ca răspuns la loviturile asupra teritoriului rus cu rachete americane și britanice
Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina
Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Vedeta din filmele pentru adulți s-a cuplat cu un milionar controversat din fotbal
PROSPORT.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 22:45
FC Botoşani-FCSB 1-0, în meciul restanţă din etapa a 4-a a Superligii
-
ieri, 22:36