Johan Gabriels, CEO Banca Carpatica: Vrem o fuziune care să ne ajute să intrăm în Top 10, păstrându-ne numele

"Trebuie precizat că banca nu este de vânzare. Cred că nu s-a înţeles bine. Eu nu vând banca, pentru că nu este de vânzare. Ceea ce eu am spus este că avem ţinte agresive de creştere şi de a obţine o poziţie de Top 10. Şi vrem să o facem sub numele de Carpatica şi sub licenţa pe care o avem. Provocarea pe care o avem este de a atrage portofoliu, de a atrage o altă parte cu care să ne adunăm eforturile şi de aceea am ales o fuziune. O fuziune este ca o căsătorie. Două părţi se unesc. Avantajul nostru ca bancă este că suntem lichizi, iar lichiditatea este aur. Avem un raport credite/depozite de 60%. Avem mai multe depozite decât credite", a declarat Gabriels într-un interviu acordat MEDIAFAX.

Banca Carpatica avea la finele anului trecut active de peste 4 miliarde de lei, corespunzătoare unei cote de piaţă de circa 1%, ceea ce o plasează pe poziţia 20 în sistemul bancar.

Directorul executiv al băncii a arătat că nu la fel de satisfăcătoare este rata de adecvare a capitalului, care se situează la 12%, peste limita cerută de BNR, dar este insuficientă pentru planurile de dezvoltare ale băncii.

"De fapt, trebuie să găsim o altă instituţie bine capitalizată, care să fie de acord cu planurile noastre de creştere, sau care să aibă eventual un portofoliu de credite care să ne urce repede într-o altă clasă de rating. Cred că este vorba de complementaritate cu cealaltă parte. O fuziune este ca o căsătorie dintre două părţi, care ar putea avea dimensiuni similare şi aduc împreună diferite competenţe şi beneficii reciproce. Avem lichiditatea, avem o echipă de management şi avem strategia potrivită. Ceea ce dorim este mai mult capital", a completat Gabriels.

El a arătat că 2013 a fost un an de succes, nu doar din perspectiva rezultatelor financiare obţinute de bancă, ci şi pentru că a reuşit să creeze o echipă managerială competitivă. Gabriels spune că a acceptat să preia Banca Carpatica şi pentru că momentul din piaţă îndrepta afacerile către băncile româneşti.

"Când am venit în România, în 2009, era încă «sexi» pentru marile companii să lucreze cu ING, RBS, Citi. De atunci lucrurile s-au schimbat, foarte multe bănci europene sunt de vânzare, există un proces de dezintermediere. În mod natural, băncile româneşti trebuie să rămână în piaţă. Nu se pot preface că economia românească nu contează. Nu suntem doar pe jumătate români. De aceea vedeţi şi succesul Banca Transilvania, CEC Bank, care este de stat, şi cred că este loc şi pentru o a treia bancă românească, un pretendent", a continuat directorul Băncii Carpatica.

Banca a raportat pentru anul trecut un profit net de 38 milioane lei (8,59 milioane euro), în creştere cu 77,2% faţă de 2012. Soldul net al creditelor a crescut cu 4% (44 milioane lei ) faţă de 2012, la 1,226 miliarde lei, iar cel al depozitelor cu 12% (306 milioane lei), la 2,82 miliarde lei. Astfel, banca a avut un raport credite/depozite de 55%.

Gabriels a explicat că din momentul în care a acceptat postul de CEO a avut sarcina să construiască o nouă echipă de conducere şi să dezvolte banca pentru a intra în Top 10, obiectiv reiterat în faţa acţionarilor şi într-o AGA din septembrie 2013.

"Avem ambiţia să devenim o bancă mare, care să intre în Top 10, şi nu pentru că vreau să fiu CEO la o bancă de Top 10, ci pentru că realitatea arată că, dacă vrei să ai o profitabilitate sustenabilă, cred că trebuie să deţii cel puţin 2-3% din activele sistemului. Astăzi, segmentele de nişă din piaţa financiară nu sunt suficient de dezvoltate ca să derulezi afaceri profitabile. Dacă ai o reţea semnificativă, trebuie să ai active pentru a aduce profitabilitate. Cele mai multe bănci din grupul 2şi 3 fac pierderi sau se luptă să fie pe zero", afirmă Gabriels.

Directorul Carpatica a arătat că nu a fost exclusă niciodată o achiziţie sau o fuziune ca alternativă la creşterea organică, iar problema reputaţională care a intervenit în ianuarie, după arestarea principalului acţionar, Ilie Carabulea, a forţat lucrurile spre o soluţie de creştere mai rapidă.

"Acest lucru ne-a determinat să luăm în considerare ceea ce numim o fuziune cu o altă instituţie, pentru a susţine creşterea şi de a avea suficient capital pentru a-mi putea îndeplini strategia. La ceea ce ne uităm este o altă instituţie, investitor strategic, altă bancă, care să aibă suficient capital şi eventual are deja un portofoliu, care să ne dea primul pas, prima mişcare, pentru a ne îndeplini ţinta de poziţionare în Top 10. Este o provocare, dar cred că o vom îndeplini. Avem deja aprobarea acţionarilor", a continuat Gabriels.

El a precizat că activitatea băncii în relaţia cu clienţii nu a fost afectată de arestarea lui Ilie Carabulea, dar a avut un efect în piaţa interbancară, unde riscul reputaţional este mult mai rapid luat în calcul de către parteneri.

"O bancă nu este o instituţie izolată. Lucrăm cu alte bănci... când plasăm lichiditatea, când cumpărăm titluri de stat, când facem tranzacţii. Aceste bănci au propriile reguli de conformitate, de cunoaştere a clientului. Acestea se întreabă care este problema cu domnul Carabulea. BNR i-a suspendat dreptul de vot, nu este condamnat, dar este cercetat. Suntem confortabili să avem relaţii cu Carpatica? Este o problemă de relaţionare între bănci şi nu de relaţii cu clienţii. Nu am văzut niciun efect pe partea de depozite şi nici clienţi plecând din bancă. Din această perspectivă nu este niciun efect, dar am văzut o parte din băncile partenere întrebând cine are controlul, ce se întâmplă cu domnul Carabulea, ce se întâmplă că avem 57% din drepturile de vot suspendate şi cine conduce. Deci, problema reputaţiei este importantă", a explicat directorul băncii.

El a reiterat că strategia băncii a fost dintotdeauna să găsească un investitor strategic, iar evenimentele din ianuarie au pus mai multă presiune să se meargă către această decizie, care s-a materializat într-un termen foarte scurt, respectiv luna spetembrie.

"Nu se schimbă strategia, se schimbă doar calendarul. Acordul acţionarilor a avut deja un efect pozitiv asupra băncilor partenere, întrucât din acel moment ceva s-a întâmplat. Au fost dispuse să ne susţină. Au înţeles că nu există un război între management şi acţionari şi între bancă şi BNR. Pentru mine, această problemă reputaţională s-a transformat într-o oportunitate de a găsi un partener strategic pentru fuziune, direcţionat să ne atingem ţintele chiar mai devreme decât ne-am porpus anterior", a continuat Gabriels.

În ceea ce priveşte relaţia cu Ilie Carabulea, principalul acţionar, cu o participaţie directă de 41,29% din capital, Gabriels spune că a fost mereu una "foarte profesională", exceptând o scurtă perioadă după arestarea acestuia, când au existat "probleme de comunicare"

"Lumea a înţeles prin fuziune că noi vrem să vindem. Avem o problemă, deci banca este forţată să vândă. Dar nu este adevărat, nu vrem asta. Dar este adevărat că ne trebuie o guvernanţă mai deschisă şi o nouă structură a acţionariatului", a adăugat Gabriels.

El a arătat că Ilie Carabulea este legat sufleteşte de Banca Carpatica, pe care a crescut-o la fel ca pe proprii copii, iar acest lucru l-a înţeles chiar de la fiii acestuia.

"La adunarea generală am încercat să le explic (acţionarilor şi copiilor lui Ilie Carabulea -n.r.) că este ca şi atunci când părinţii unui copil de 16-17 ani se confruntă cu momentul în care trebuie să-l lase să plece de acasă. Asta trebuie să facă ei. Este la fel cu ce s-a întâmplat la Banca Transilvania. Este firesc în procesul de creştere. Cred că au înţeles asta. Ei vor ce este mai bine pentru copii lor, vor ce e mai bine pentru bancă", a completat Gabriels.

Directorul general al Băncii Carpatica a afirmat că familia Carabulea nu mai doreşte să aducă capital suplimentar, şi de fapt nici nu îi mai este permis să mai vină cu capital după decizia BNR de a le suspenda dreptul de vot.

"Sunt conştienţi că este nevoie de finanţare şi deci susţin deciziile. Când ai 99% din voturile celor prezenţi la adunarea generală asta înseamnă că inclusiv fondatorii, suporteri ai domnului Carabulea, au votat pentru, altfel nu puteam ajunge la acel scor. Din această perspectivă, le-am explicat şi clartificat planurile pe care le avem. Vrem ce este mai bine pentru bancă, managementul doreşte tot ce este mai bine, acţionarii vor ce este mai bine pentru bancă şi, de asemenea, BNR vrea ce este mai bine pentru această bancă. Scopurile sunt diferite. BNR vrea să protejeze sistemul bancar, deponenţii, avem 150.000 de pensionari crora le punem lunar în conturi pensiile. Nu vor să rişte", a mai explicat Gabriels.

În opinia lui Gabriels, atât managementul, cât şi acţionarii şi banca centrală, doresc ca bancă să aibă succes şi să reuşească să devină o bancă importantă, "cu capital în principal românesc".

"Toate obiectivele sunt aceleaşi. Într-adevăr, au existat nişte neînţelegeri şi au fost ceva probleme de comunicare, date fiind circumstanţele. Apar multe lucruri în presă despre cei cinci de la Carpatica", a afirmat Gabriels.

El a precizat că orice decizie va fi luată va fi necesară aprobare BNR şi a acţionarilor.

"În cele din urmă, va fi decizia acţionarilor, care, împreună cu BNR, vor decide asupra partenerului sau investitorului pe care îl vom aduce în bancă", a mai arătat Gabriels.

Şeful băncii s-a declarat optimist că va reuşi să încheie procesul selecţie a unui partener până în luna septembrie, fuziunea fiind piroritatea principală, opinând că ese necesară o nouă structurăa a acţionariatului până la finele anului.

"Există interes, am primit mai multe telefoane faţă de cât mă aşteptam. Unele sunt reale, altele erau de genul, «Ok, hai să pescuim puţin»", a explicat Gabriels.

Directorul Carpatica a arătat că o fuziune poate fi propusă atât de bancă, cât şi de un investitor interesat, şi presupune o evaluare independentă a celor două entităţi, care poate dura câteva luni.

"Estimăm valoarea Băncii carpatica, estimăm valoarea celeilalte părţi şi apoi calculăm rata de schimb la care se face fuziunea, după care mergem la acţionari pentru aprobare. Ţinta este finele lunii septembrie, dar asta nu înseamnă că n-ar putea fi cu o lună mai târziu”, a adăugat directorul Băncii Carpatica

El a anunţat că vrea să păstreze atât numele de Banca Carpatica, cât şi licenţa acordată de banca centrală, iar noua entitate să rămână o bancă listată, obiectiv chiar importnat.

"Vreau să păstrez şi sediul legal în Sibiu (...) Este bine să păstrezi sediul legal în Sibiu şi din perspectiva diferenţierii. Toată lumea s-a concentrat în Bucureşti, cu excepţia Băncii Transilvania, care este în Cluj. Nu văd niciun motiv de a ne muta de aici. Pe de altă parte, trebuie să fim deschişi şi să vedem cine va dori să investească în bancă", a adăugat Gabriels.

Managerul spune că BNR susţine banca şi că le-a transmis că ar dori ca partener pentru fuziune o entitate care să aibă experienţă bancară şi să fie reglementată.

"În principiu, trebuie să fie o fuziune bancă cu bancă", a arătat Gabriels.

Excluzând efectele unei fuziuni, managementul are ca obiectiv o creştere substanţială a creditării, în jur de 25%, în timp ce profitul pe acest an este estimat în linie cu rezultatul din 2013.

"De ce la fel? Pentru că vrem să ne mutăm către creditarea economiei reale. Anul trecut am investit în titluri de stat şi au fost profitabile, dar acum vrem să identificăm oportunităţi şi să credităm. Această mutare nu va aduce un profit imediat mai mare, dar va aduce venituri mai sustenabile. Ne transferăm afacerile dinspre un mediu volatil către un mediu mai sustenabil", a adăugat Gabriels.

El se spune că aşteptările sunt pentru mai mult credit, mai multe venituri din dobânzi şi mai multe venituri din tranzacţii, plăţi, schimburi valutare.

"Au fost câţiva clienţi care au vrut să vină în această perioadă şi le-am spus să mai aştepte câteva luni pentru a vedea ce se întâmplă şi care vor fi noile segmente de clientelă ţintite. Bineînţeles că actuala clientelă nu vrem să plece", a adăugat Gabriels.

Resursele din retail vor fi direcţionate în principal către finanţarea companiilor locale de dimensiuni mai mari, iar creditarea va fi cu preponderenţă în lei, portofoliul actual fiind în proporţie de 80% în monedă locală, în linie cu structura resurselor atrase.

"Vom lansa unele produse în a doua parte a anului", a precizat Gabriels.

El a ţinut să precizeze că expunerea băncii pe Carpatica Asig este limitată, fiind asigurate doar câteva active fixe, firma din grup nefiind principala companie de asigurări cu care a lucrat banca.

În ceea ce priveşte preţul acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti, Gabriels crede că acestea nu şi-au atins potenţialul.

"Realitatea este că preţul acţiunilor din noiembrie 2012 era 0,035 lei, în ianuarie era 0,076, din ce-mi amintesc, Deci s-a dublat în ultimul an şi un trimestru. Rămâne însă sub valoarea nominală a acţiunii", a menţionat şeful băncii.

Gabriels a explicat că acţiunile băncii au potenţial de creştere şi prin comparaţie cu alte companii listate, inclusiv bănci, mai ales prin raportare la activul net faţă de preţul din piaţă.

Acţionarii Băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.

BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au putut ţine adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

Titlurile Băncii Carpatica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, iar cea mai recentă tranzaţie s-a realizat la 0,0369 lei/acţiune, cu 0,16% peste închiderea precedentă. La ceastă cotaţie, banca are o capitalizare de 200 milioane de lei (45 milioane de euro).