Judeţele cu cei mai mulţi birocraţi: statul ar strânge 3 mld. euro dacă ar concedia jumătate din ei

Vor fi astfel restructuraţi "mânuitorii de hârtii", nu şi medicii şi profesorii, "personalul productiv".

Cheltuielile salariale anuale pentru plata celor 326.000 de salariaţi care lucrează în administraţia publică sunt de 4,38 miliarde de euro, având în vedere faptul că statul plăteşte şi cel de-al treisprezecelea salariu pentru bugetari. Concedierea a jumătate din angajaţii care lucrează în birourile instituţiilor de stat ar aduce o economie de aproape 2,2 mld. euro anual la buget. De asemenea, eliminarea celor 50.000 de angajaţi din subordinea Ministerului de Interne care lucrează exclusiv în birouri ar putea aduce economii de aproape 500 de milioane de euro, potrivit Ziarului Financiar.

Cei mai mulţi funcţionari publici sunt în Bucureşti, unde aproape 61.000 de angajaţi de la stat corespund unui număr de 2 milioane de locuitori. În judeţe precum Vaslui, Bacău sau Prahova, care sunt printre cele mai sărace din ţară, există câte cel puţin trei funcţionari la 100 de locuitori. Explicaţia? "Sunt foarte multe sate şi comune în care oamenii s-au angajat în primării sau în structurile de pe lângă acestea. Acest lucru este o urmare a faptului că în aceste zone nu există investiţii şi nu a avut cine să creeze locuri de muncă. De altfel, pentru cei care lucrează acolo, care cel mai probabil s-au angajat prin intermediul relaţiilor pe care le aveau, e singura modalitate de a obţine un salariu", susţine Daniela Necefor, managing partner la firma de executive search Total Business Solutions (TBS).

Şi Bogdan Hossu, liderul federaţiei sindicale "Cartel Alfa", este de părere că o creştere a numărului a funcţionari din anumite zone poate fi pusă pe seama lipsei de investiţii.

"Factorul politic a decis o creştere a numărului de angajaţi din administraţia publică, care a creat mai multe posturi pentru a atrage clienţi. Însă nu suntem printre ţările cu cei mai mulţi funcţionari publici din Europa", spune Hossu, care a adăugat că "funcţionari publici" pot fi numiţi angajaţii aflaţi în subordinea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care gestionează salariile a aproximativ 115.000 de funcţionari.

Salariul mediu net în administraţia publică este de 3.371 de lei brut pe lună, dublu faţă de salariul mediu pe economie. De altfel, 2.300 de funcţionari din administraţia publică au un salariu lunar mai mare de 8.000 de lei, aceştia reprezentând jumătate din cei 5.600 de angajaţi bugetari care au avut salarii brute mai mari de 8.000 de lei în luna octombrie a anului trecut, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Concedierea a jumătate din aceştia ar putea aduce economii semnificative la buget.

"Este clar că avem un aparat de stat obez, dar nu spun că trebuie să se facă concedieri. Eu am propus ca peste jumătate din aceşti angajaţi să fie externalizaţi, la fel ca în tot restul Europei. Instituţii precum Casa de Pensii, agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, Direcţia de sănătate şi securitate ocupaţională sunt servicii necesare, dar care pot funcţiona ca entităţi autonome şi, eventual, subvenţionate parţial de la bugetul de stat", susţine Adrian Izvoranu, directorul general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).

Indiferent dacă o să se scadă salariile sau o să se facă concedieri, nu poate fi vorba de reducere de costuri, cum se întâmplă în mediul privat, pentru că banii nu există şi nu pot fi folosiţi pentru alte investiţii, spun specialiştii. Surprinzător însă este şi faptul că angajaţii de la stat nu vor să lucreze în mediul privat.

"Nici anul trecut şi nici anul acesta nu am avut nicio aplicaţie care să vină din partea angajaţilor proveniţi bugetar. Probabil că preferă să rămână să lucreze la stat, pe salarii chiar mai mici", mai spune Necefor.

Publicarea salariilor pe site-urile instituţiilor a condus la descoperirea mai multor anomalii în salarizarea din sistemul de stat, cea mai frecvent întâlnită fiind cea în care angajaţii de pe funcţii de execuţie primesc salarii mult mai mari decât ale şefilor lor.

Spre exemplu, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi cel al Vămilor primesc salarii mai mici decât proprii consilieri, şefi de serviciu şi directori. Astfel, dacă şeful ANAF a câştigat în luna apriie un salariu net de 4.693 de lei, mult mai puţin decât consilierul său personal, care a avut un salariu net de 7.283 de lei.

Un secretar general din cadrul aceleiaşi instituţii a câştigat peste 10.000 de lei în luna aprilie.

Listele cu veniturile obţinute de salariaţii din sectorul public apar aproape în fiecare zi pe site-urile oficiale ale instituţiilor, discrepanţe salariale majore fiind întâlnite în aproape fiecare minister.

Spre exemplu, la Ministerul Afacerilor Externe ierarhia salariilor este inversată. Cel mai mare salariu de bază lunar din MAE este al secretarului general Robert Cazanciuc, de 9.292 de lei, acesta fiind urmat de secretarul general adjunct, Iulian Popescu, cu un salariu de 8.807 lei. Ministrul Teodor Baconschi câştigă 6.614 lei, iar secretarii de stat - Anton Niculescu, Bogdan Mazuru, Bogdan Aurescu, Doru Costea şi Călin Radu Ancuţa - câştigă de asemenea câte 6.614 lei pe lună.

Potrivit grilei prezentate de MAE pe site-ul său, ambasadorii au un salariu lunar de 7.514 lei, în timp ce venitul net lunar al unui referent poate ajunge la 2.505 lei. La aceste sume se pot adăuga sporuri şi indemnizaţii de conducere care se ridică la valori de mai bine de jumătate din salariu.

La Ministerul Sănătăţii, cel mai bine plătit angajat este secretarul general adjunct Adela Petrinia Neagoe, care a încasat în aprilie 9.739 de lei, mai mult decât secretarul general al ministerului, Gheorghe Sârb, cu un salariu de 7.693 de lei net sau decât ministrul Attila Cseke, al cărui venit net a fost de 5.361 de lei. De altfel, în cadrul acestui minister, sunt 14 angajaţi care câştigă mai bine decât ministrul.

Şi în salarizarea angajaţilor de la Ministerul Muncii s-a întâlnit un caz surprinzător, în care un şofer a câştigat în aprilie 4.000 de lei net, cu 1.300 de lei mai puţin decât ministrul muncii, Mihai Şeitan.

În schimb, ministrul mediului, Laszlo Borbely, a avut cel mai mare salariu din instituţie, respectiv 5.361 de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei. De asemenea, printr-un ordin al său, toate instituţiile "din subordine, de sub autoritatea sau din coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor" îşi vor publica pe site veniturile nete ale angajaţilor.

Radu Berceanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, are un salariu net de 5.361 de lei pe lună, în timp ce unul dintre cei patru secretari de stat are un salariu net mai mare, de 5.631 de lei pe lună, iar doi consilieri juridici au salarii de 5.523 lei/lună.

Muncitorii necalificaţi de la bucătăria Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală au salarii nete de circa 1.100 de lei, în timp ce un bucătar câştigă în jur de 1.200 de lei.

La centrala telefonică, un telefonist are un salariu de aproximativ 1.400 de lei, în timp ce un medic specializat la cabinetul de chirurgie generală are un salariu net de 1.053 de lei, iar un medic primar la cabinetul de obstetrică-ginecologie câştigă 948 de lei.

Publicarea acestor liste este încă un pas prea mic pentru desluşirea nebuloasei salariilor de la stat. Ministerele nu dau răspunsuri de ce unii subordonaţi iau salarii mai mari decât miniştrii - situaţie care nu se poate regăsi în mediul privat.

Până şi premierul Emil Boc, care a încasat în aprilie 6.142 de lei, se vede depăşit la salariu de managerii publici din Secretariatul General al Guvernului, care au obţinut peste 7.000 de lei în aceeaşi perioadă.