Federalizarea Europei: Cine defineşte şi cine apără interesul naţional al României?

ZF a scris în ediţia de miercuri despre patru eşecuri majore în politica internă/externă în 2011: amânarea nedefinită a aderării la Spaţiul Schengen, blocarea accesului românilor pe piaţa muncii în Spania, blocarea unei bune părţi a fondurilor europene nerambursabile şi blocarea tranzacţionării cu certificatele de carbon.

Sunt „interese naţionale” care nu au fost apărate cum se cuvine pentru că, în primul rând, nu a fost apărat „interesul naţional major” – anume efortul de a face din România un stat echilibrat şi de a-l împinge spre prosperitate. Teamă şi neputinţă – acesta este tabloul zugrăvit de analişti.

În aceste condiţii, ce cădere de a vorbi de interesul naţional mai au cei care trebuia să-l apere şi nu au făcut-o?

Comentariile cititorilor la articolul amintit admit că România nu a făcut ceea ce trebuie făcut, dar descriu şi frustrarea de a vedea că în locul raţiunii este preferată victimizarea şi în locul acţiunii factorilor politici, pasivitatea. Că nu avem ceva politici „agregate”, „consolidate”.

Un tur de orizont al lucrurilor care s-au întâmplat în ultimele două luni prin Europa ajută comparaţia.

Citeşte mai multe despre cine defineşte şi cine apără interesul naţional al României pe www.zf.ro.