Kenneth Rogoff, fost economist-şef al FMI: Riscurile de recesiune cresc la nivel mondial

O recesiune în Europa este aproape inevitabilă în cazul escaladării războiului din Ucraina. În SUA, cu preţurile de consum consemnând cel mai rapid ritm de creştere din 40 de ani, perspectivele unei aterizări blânde pentru preţuri fără un impact major asupra creşterii par din ce în ce mai îndepărtate. Iar Chinei îi este din ce în ce mai dificil să-şi susţină creşterea în faţa lockdown-urilor draconice. De fapt, economia chineză ar putea fi deja în recesiune, susţine Rogoff, potrivit The Guardian.

Sondaje economice private şi oficiale au început să evidenţieze riscuri regionale în creştere, dar acestea subestimează probabil măsura în care acestea se multiplică reciproc. Lockdown-urile din China, de exemplu, vor provoca haos în lanţurile de aprovizionare, crescând inflaţia în SUA şi reducând cererea în Europa. În mod normal, aceste probleme ar putea fi atenuate de scăderea preţurilor materiilor prime. Însă fără un sfârşit al războiului din Ucraina la orizont, preţurile alimentelor şi energiei la nivel mondial vor rămâne probabil ridicate.

O recesiune în SUA, în special dacă e generată de un ciclu de majorări de dobânzi, ar diminua cererea de importuri la nivel mondial şi ar produce haos pe pieţele financiare. Iar deşi recesiunile din Europa se propagă în mod normal la nivel mondial via cerere redusă, o încetinire indusă de război ar putea zdruncina încrederea de business şi pe pieţele financiare la nivel mondial.

Cât de probabil este fiecare din aceste evenimente?

În cazul Europei, creşterea economică ar fi avut oricum de suferit de pe urma încetinirii economiilor chineză şi americană, însă războiul din Ucraina amplifică enorm riscurile şi vulnerabilităţile regiunii, scrie Rogoff.

Creşterea economiei zonei euro a slăbit în primul trimestru, în timp ce inflaţia a urcat uşor la un nou record în aprilie, generând spectrul stagflaţiei într-o regiune puternic afectată de scumpirea dramatică a energiei şi alimentelor, relatează Financial Times.

PIB-ul zonei a avansat cu 0,2% în T1, faţă de 0,3% în trimestrul anterior. Economia Franţei a stagnat în primul trimestru, în timp ce PIB-ul italian s-a contractat. Economia spaniolă şi-a pierdut la rândul său din suflu. Germania a fost singura dintre cele mai mari patru economii din UE care a depăşit estimările în T1, însă avansul a fost unul slab, de 0,2%, faţă de trimestrul anterior.

Inflaţia din zona euro a atins 7,5% în aprilie, faţă de maximul record de 7,4% în luna anterioară. Datele indică presiuni inflaţioniste în acumulare în zona euro, inflaţia urmând să se menţină cu mult peste ţinta de 2% a BCE, alimentând apeluri pentru accelerarea planurilor băncii de inversare a politicii sale ultraacomodative.

„Credem că PIB-ul zonei euro s-ar putea contracta în trimestrul doi, cu impactul războiului din Ucraina şi scumpirea energiei afectând puternic veniturile reale ale gospodăriilor şi încrederea consumatorilor şi exacerbând problemele de pe partea de aprovizionare“, arată Andrew Kenningham, economist la Capital Economics.

Riscul de recesiune a crescut puternic în SUA, principala nesiguranţă fiind acum legată de momentul şi severitatea acesteia. Cu economiile în creştere puternică în pandemie, cel mai probabil scenariu este că cererea de consum va rămâne solidă, în timp ce problemele legate de lanţurile de aprovizionare se vor acutiza, potrivit lui Rogoff.

Deutsche Bank avertiza la rândul său recent că economia americană se îndreaptă către recesiune, deşi una blândă.

Problema, potrivit băncii, este că deşi inflaţia se apropie de vârf, va dura mult până când aceasta va coborâ la ţinta de 2% a Fed. Acest lucru sugerează că banca centrală va majora dobânzile atât de agresiv, încât va răni economia, notează CNN.

Economia americană s-a contractat în mod neaşteptat în primul trimestru al acestui an pe fondul reluării creşterii cazurilor de Covid şi diminuării susţinerii din partea guvernului, însă cererea internă a rămas solidă.

Potrivit Reuters, majoritatea economiştilor nu sunt convinşi că urmează o recesiune, tocmai prin prisma cererii de consum solide, dar şi apropierii de un vârf al inflaţiei.

Cât priveşte China, traiectoria de creştere a ţării este în încetinire de multă vreme, scrie Kenneth Rogoff, numai o combinaţie de noroc şi management macroeconomic competent preîntâmpinând un declin sever.

China îşi va accelera măsurile de susţinere pentru stabilizarea economiei, în condiţiile în care focarele de Covid şi războiul din Ucraina au dus la creşterea riscurilor, un organism decisional de top din cadrul Partidului Comunist a anunţat recent, potrivit Reuters.

Strategii chinezi au în faţă o provocare majoră în a evita o încetinire economică ce ameninţă pierderi majore de locuri de muncă într-un an politic delicat.

Analiştii cred că noi măsuri de stimulare vor fi necesare dacă guvernul vrea să-şi atingă ţinta de creştere pe 2022 de aproximativ 5,5%.

În decurs de aproximativ o săptămână, mai multe bănci de investiţii şi-au redus estimările de creştere pentru economia chineză, notează CNBC. Media estimărilor este de 4,5%, Nomura anticipând chiar o creştere de doar 3,9%.

Cu noroc, riscul unui declin mondial sincronizat se va estompa până la finalul acestui an, scrie Kenneth Rogoff. Însă deocamdată, şansele de recesiune în Europa, SUA şi China sunt semnificative şi în creştere, iar un colaps în una din regiuni va spori riscul unui colaps în celelalte. Iar inflaţia nu va uşura cu nimic situaţia, adaugă profesorul de la Harvard.