La câte cozi trebuie să stai pentru a înfiinţa un PFA

Dacă un muncitor într-o fabrică de pâine vrea să-şi facă o mică afacere cu covrigi, nu poate merge într-un singur loc, la o unică instituţie care în două ore să îi elibereze actele necesare, ci trebuie să se apuce de un adevărat slalom. Acte legalizate la notariat, autorizaţie de la asociaţia de proprietari privind folosirea sediului profesional (în cazul în care covrigăria se deschide la parterul unui bloc), dosar
cu minimum opt acte la Oficiul Registrului Comerţului Teritorial (ORCT), conform Ziarul Financiar.

"E abstractă procedura asta: cu atâtea acte şi cereri. Nici măcar nu ştiu cum să completez formularele. M-aş aştepta să găsesc o hartă cu fiecare pas şi ghişeu la care trebuie să mă duc şi mai ales cât
trebuie să plătesc. Nu poţi să-ţi faci un calcul clar, de costuri şi timp", spune dezorientat Andrei, aşteptând la un ghişeu la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti, pentru a-şi deschide un PFA pentru intermedieri financiare.

La întrebarea "În ce stadiu al procedurii sunteţi?", acesta a răspuns: "Habar n-am! E o aiureală totală!"

PFA-ul ar trebui să fie cea mai simplă formă sub care persoanele fizice pot desfăşura individual şi independent activităţi economice, durata medie pentru deschiderea acestuia fiind de două săptămâni.

Însă chinul nu se opreşte la procedura de deschidere a unui PFA: imediat după ce o persoană fizică autorizată obţine certificatul de înregistrare în Registrul Comerţului trebuie să mai facă o serie de drumuri la Casa Naţională de Pensii, Casa Naţională de Sănătate şi Administraţia Financiară, pentru a depune declaraţii, urmând ca după primul trimestru să achite lunar taxele.

Cel mai mare avantaj al unei persoane fizice autorizate este că prin acest mod devine propriul său angajat şi, în acelaşi timp, propriul său şef.

În România sunt 255.497 de PFA-uri active, dintre care aproape 20.000 în Bucureşti, iar în primele trei luni ale acestui an s-au deschis la nivel naţional 8.368 de PFA-uri, faţă de 9.341 în aceeaşi perioadă din a anului trecut.

"Am ales să-mi deschid un PFA pentru a avea libertatea de a lucra legal pe proiectele mele. De fapt, un PFA te ajută când nu ai un buget foarte mare şi vrei să-ţi începi o afacere", spune Dragoş Stanciu, persoană fizică autorizată care desfăşoară activităţi în domeniul IT.

Persoana care a devenit PFA este independentă în deciziile pe care le ia cu privire la mica sa afacere, însă nu poate avea angajaţi. Îi este permis doar să încheie contracte de colaborare cu o persoană
fizică, cu o altă PFA sau cu o societate comercială.

Înainte de primul contact cu instituţiile publice şi dacă sediul va fi într-un bloc de locuinţe, trebuie să faceţi două drumuri: un drum la vecinii de la etajele superior şi inferior, precum şi de la cei de pe acelaşi palier, cu care aveţi pereţi comuni, să le cereţi acordul, scrie ZF.

Un alt drum la notariat, pentru legalizarea actului prin care se atestă dreptul de a folosi sediul profesional (poate fi, de exemplu, act de proprietate sau contract de închiriere).

Acordul vecinilor pentru stabilirea sediului profesional în apartament ar putea pune probleme, însă contactele cu vecinii ies din discuţie dacă sediul va fi într-o clădire de birouri sau într-o casă.

Spre exemplu, dacă există un singur vecin care nu îşi dă acordul, trebuie să vă căutaţi alt sediu profesional. "La mine vecinii nu au semnat pentru PFA în apartament şi am deschis la o prietenă, care
a trebuit să declare la notariat că este de acord ca eu să folosesc apartamentul ei", spune o doamnă care aşteaptă la uşa Biroului de Asistenţă de la ORCT Bucureşti, pentru a fi PFA pe drepturi de
autor.

"Atenţie! Pentru a fi PFA trebuie să mergeţi la Oficiul Comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în care veţi avea sediul profesional. Cu alte cuvinte, dacă domiciliul dumneavoastră este în Botoşani, iar sediul PFA este în Bucureşti, actele vor fi depuse la Registrul Comerţului Bucureşti. Cei care vor să devină PFA găsesc la ORCT un birou de asistenţă, unde li se poate explica cum să completeze cererile şi formularele şi de ce documente au nevoie", potrivit publicaţiei.

"Stau la rând de o oră. Nu cred că termin astăzi cu toate actele astea. Uitaţi-vă şi dumneavoastră (la ce rând trebuie să stau - n. red.). Nu ştiu de ce ne trebuie mizeria asta", mai spune doamna aşteptând să intre în biroul de asistenţă.

Dacă aţi reuşit să înţelegeţi de pe site-ul instituţiei (www.onrc.ro) de ce acte aveţi nevoie pentru PFA şi nu mai treceţi pe la Biroul de asistenţă, primul lucru pe care trebuie să îl faceţi la Registrul Comerţului este completarea unei cereri prin care verificaţi dacă firma dumnea voastră este disponibilă (numele firmei se stabileşte după modelul "Ionescu Răzvan PFA" sau "Ionescu R PFA"), răspunsul urmând a fi dat în 30 de minute, notează ZF.

"Am fost să-mi rezerv firma şi mi-au zis să mă întorc peste 30 de minute. Altă coadă, iar timp pierdut. Oricum, mi-am luat azi o zi liberă special pentru asta. Deja stau de o oră şi nu prevăd să plec prea curând", mai spune Andrei.

În formularul de verificare şi rezervare a firmei există trei rubrici pentru trei posibile nume de PFA. Nu s-a putut afla de la biroul de informaţii ce se întâmplă în cazul în care după 30 de minute răspunsul este că numele ales este folosit de altcineva, întrucât funcţionarii responsabili cu informarea publicului sunt "zgârciţi" în informaţii, iar dacă insistaţi cu întrebările, vă trimit pe un ton răstit la un alt ghişeu.

"Legea este ambiguă. Eu, de exemplu, nu ştiu dacă cei cu contract de muncă în altă parte şi care sunt PFA mai plătesc CAS, şomaj şi pensii. Chiar nu poţi să-ţi faci niciun calcul. Exact cum spuneam: e o aiureală totală", mai spune Andrei.

Mai mult, există cazuri în care informaţiile "oficiale" se contrazic: potrivit site-ului ONRC, "redactarea cererii, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare, efectuarea formalităţilor de depunere a documentelor şi de reprezentare a persoanei fizice la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal pot fi efectuate prin birourile de asistenţă şi reprezentare care
funcţionează în cadrul primăriilor".

Contactaţi de ZF, atât reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti, cât şi reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 au negat existenţa unui asemenea birou.

Dacă aţi trecut cu bine de rezervarea firmei, completaţi restul formularelor (de înregistrare, de declarare a specimenului de semnătură, declaraţia pe proprie răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor sanitar-veterinare), la nevoie cu ajutorul unui funcţionar de la Biroul de asistenţă, la care adăugaţi cartea de identitate în copie xerox, acceptul asociaţiei de locatari, dovada verificării firmei şi documentele care atestă pregătirea profesională.

Ziarul precizează că esenţiale sunt diplomele sau certificatele de calificare profesională, fără de care solicitantul nu poate dovedi că este specializat în domeniul de activitate al viitoarei PFA.

"În realitate, nu se poate înfiinţa o PFA în toate domeniile de activitate, deoarece în majoritatea cazurilor sunt necesare calificări, dovedite prin acte de studii", spune avocatul Viorela Climov.

După depunerea dosarului cu cele opt acte este necesară o notă de calcul de aproximativ 250 de lei, achitată la sediul ORCT.

Răspunsul instituţiei durează în medie două săptămâni şi poate consta în acceptarea înfiinţării PFA, solicitarea de noi acte la dosar (dacă este incomplet) sau în respingerea dosarului.

"În ultimul caz, puteţi formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere împotriva deciziei de respingere la judecătoria din raza sediului social", menţionează ZF.

Singurul avantaj la capitolul taxe în ceea ce priveşte PFA este acela că "persoana nu mai face contabilitate, spre deosebire de SRL, unde bilanţul contabil trebuie semnat de un economist, mai spune Climov.

Odată cu primirea certificatului de înregistrare, persoana care a devenit PFA trebuie să achite personal lunar sau trimestrial taxele către stat. În acest sens există un drept de opţiune: impozitarea "la normă" sau potrivit unui plafon stabilit oficial sau impozitarea reală, aplicată veniturilor reale obţinute.

"Impozitul este unul singur, de 16%. Dar mai plătesc sănătatea 5,5%, iar pensiile 31% din salariul declarat, dar nu mai puţin de salariul minim pe economie. Impozitul pe profit se plăteşte trimestrial, iar sănătatea şi pensia se plătesc lunar. Plăţile se fac personal la sediul acestor instituţii: administraţia financiară, casa de sănătate şi casa de pensii", spune Dragoş Stanciu despre plăţile pe care le face la stat fiind PFA.