La ce riscuri se expune mediul de afaceri românesc în relaţiile comerciale cu companiile ruseşti

În ultimele săptămâni au fost identificate transferuri de bani, de criptomonede şi achiziţii de imobile în Turcia, EAU şi alte state sau jurisdicţii care au adoptat o poziţie de neutralitate faţă de războiul din Ucraina, aspect care va îngreuna procedurile de due diligence implementate deja în companiile din UE.

„Din informaţiile pe care le avem, de la declanşarea războiului din Ucraina, au fost înfiinţate peste 400 de companii, într-un singur judeţ din România situat în zona de frontieră sau în zone relevante din punct de vedere economic, majoritatea având ca acţionari cetăţeni ucraineni. Totodată, acţionarii şi-au transferat sume importante de bani, în conturile deschise pe numele acestor societăţi. Având în vedere uşurinţa cu care azi se poate înfiinţa o societate comercială, apreciem că printre ele pot fi şi societăţi în care fondatorii apar nominal, dar beneficiarii reali putând fi cetăţeni de origine rusă, aflaţi pe listele de sancţiuni”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency, avertizând asupra extinderii acestui fenomen în perioada următoare. „Cunoscând modul de abordare al companiilor locale în privinţa procedurilor de tip <<know your client>> sau <<know your partner>>, suntem siguri că vor apărea situaţii în care companii din România, fără intenţie, vor ajunge să desfăşoare operaţiuni comerciale cu entităţi în care UBO (ultimate beneficiary owner) pot fi cetăţeni sau companii din Federaţia Rusă”.

Printre cele mai uzitate opţiuni de evitare a sancţiunilor se află: evitarea embargoului prin transferul operaţiunilor pe numele unor cetăţeni/societăţi aflate în jurisdicţii UE sau state partenere de tradiţie (Norvegia, Elveţia etc.); înfiinţarea unor entităţi în alte state care au ales să nu aplice sancţiunile economice la adresa cetăţenilor/companiilor din Federaţia Rusă (China, majoritatea statelor din Africa, Turcia, Israel, ţările arabe etc.); înfiinţarea unor companii în jurisdicţii off-shore care, la rândul lor, pot fi acţionare în companii în statele amintite mai sus, în sistem suveică etc.

La ce riscuri se expun companiile din România

Reprezentanţii Corporate Intelligence Agency apreciază că această situaţie nu va fi temporară, consecinţele conflictului ruso-ucrainean actual se vor simţi mulţi ani de acum înainte. De asemenea, cei interesaţi nu vor mai aştepta apariţia unei situaţii excepţionale, precum actualul conflict, ci vor încerca, încă de pe acum, să îşi securizeze operaţiunile prin transferarea lor în jurisdicţii sigure sau pe numele unor persoane aparent fără legătură cu beneficiarii reali.

Conform tratatelor UE şi directivelor în materie de restricţii şi sancţiuni, este interzis unei societăţi înregistrată în Uniunea Europeană să eludeze regimul embargoului prin utilizarea unei alte entităţi, chiar dacă aceasta este înregistrată în afara spaţiului UE şi nici măcar să dea instrucţiuni în acest sens. Iar lista sancţiunilor pentru persoane/entităţi din Federaţia Rusă există de mai mult timp, aceasta fiind actualizată recent, după declanşarea conflictului ruso-ucrainean.

Astfel, în contextul în care companiile din România au relaţii comerciale cu entităţi aflate pe lista de sancţiuni, chiar în necunoştinţă de cauză, pot fi trase la răspundere de autorităţile din România, în acord cu legislaţia în vigoare, autorităţile aplicând principiul de drept, potrivita căruia, „necunoaşterea legii nu te absolvă de răspundere”.

Pe măsură ce lista de sancţiuni este modificată (săptămânal sau chiar zilnic), companiile din Uniunea Europeană vor păşi pe un „teren minat” în ceea ce priveşte riscurile la care se expun prin ignorarea (intenţionată sau nu) a masurilor aplicate şi prin omisiunea unor acţiuni de cunoaştere a partenerilor de business. Nu vor fi afectate doar prin prisma unor sancţiuni ale statelor unde îşi desfăşoară activitatea, ci şi din punct de vedere al reputaţiei, care afectează indicatorii valorici în cazul companiilor listate la bursa. Departamentele de compliance au resurse limitate de cunoaştere a beneficiarului real al unor entităţi din afara spaţiului UE, fapt care le vulnerabilizează pe termen mediu şi lung.

Mai mult, pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea Rusiei din SWIFT, va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanţul pentru companiile locale care îşi păstrează relaţiile comerciale în Rusia.

În contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, este necesar ca managerii să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare a creanţelor sau de insolvenţă.

„Recomandăm managerilor companiilor din România să fie mult mai atenţi la partenerii cu care lucrează, cu atât mai mult cu cât suntem cu mult în urma statelor dezvoltate economic, acolo unde managementul riscului, cultura prevenţiei şi de compliance sunt principii de business, iar companiile au la îndemână instrumente de verificare a identităţii clientului/partenerului. Accesarea serviciilor de background check şi due dilligence sunt necesare, în acest context, cu atât mai mult cu cât informaţiile referitoare la lista de sancţiuni sunt disparate, sunt actualizate periodic şi este dificil pentru o companie să urmărească zilnic/săptămânal aceste actualizări”, spune Dan Rusu, Senior Partner Corporate Intelligence Agency, menţionând că lipsa unor acţiuni de cunoaştere a partenerilor se poate transpune în pierderi financiare şi reputaţionale greu de cuantificat în acest moment. „Apreciem că ar trebui instituit un mecanism de avertizare transparent, poate chiar într-un parteneriat public-privat, în vederea identificării, încă din faza de început a colaborării, a unor indicii că partenerul sau beneficiarul final este o entitate aflată pe lista de sancţiuni”.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), România importă din Rusia, în cea mai mare parte, păcură, gaze, cocs, minereuri de fier, oţeluri aliate, îngrăşăminte minerale sau chimice, huilă, bare şi tije laminate la cald, hârtie, cartoane şi lemn. Valoarea schimburilor comerciale a scăzut în 2020 cu 36% faţă de 2019 şi a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro, respectiv 1,8% din total, potrivit datelor INS.