Lagarde nu a obţinut sprijinul oficial al Indiei pentru şefia FMI şi a ajuns miercuri în China

Lagarde efectuează un turneu în statele cu cele mai puternice economii emergente, căutând sprijin pentru candidatura sa. Ministrul francez a vizitat săptămâna trecută Brazilia, prima oprire din campania diplomatică.

Marile economii emergente, inclusiv China, India, Brazilia şi Africa de Sud, au cerut ca tradiţia de a avea un european la şefia FMI şi un american la preşedinţia Băncii Mondiale să ia sfârşit, iar procedurile de selectare a candidaţilor pentru aceste funcţii să se bazeze pe criterii obiective şi pe merite.

Rivalul lui Lagarde în cursa pentru postul lăsat vacant de Dominique Strauss-Kahn este Agustin Carstens, guvernatorul băncii centrale a Mexicului, care derulează la rândul său un turneu internaţional pentru a obţine sprijinul cât mai multor guverne.

FMI vrea să selecteze un succesor pentru Strauss-Kahn până la sfârşitul lunii iunie şi s-a angajat să desemneze un nou director general numai în funcţie de merite.

"Nu am căutat garanţii. Ar fi prematur şi ignorant din partea mea să mă aştept la asigurări şi garanţii", a declarat Lagarde într-o conferinţă de presă la New Delhi, adăugând că se află în India "pentru a-mi prezenta candidatura şi a asculta problemele unei economii emergente atât de importante".

Oficialul francez a afirmat că şi-a prezentat planurile pentru FMI în întâlniri cu ministrul indian al Finanţelor, Pranab Mukherjee, şi cu premierul Manmohan Singh.

Brazilia nu şi-a declarat încă sprijinul oficial pentru niciunul dintre candidaţi. Deşi guvernul a lăudat abilităţile lui Carstens, surse oficiale braziliene citate de presa internaţională au declarat că Brazilia înclină către Lagarde, deoarece ministrul francez se bucură de mai multă influenţă la nivel mondial pentru a impune reforme la vârful FMI.

În privinţa Chinei, un reprezentant al ministerului chinez de Externe a declarat în luna mai, la scurt timp după demisia lui Strauss-Kahn, că desemnarea unui nou director general al FMI ar trebui să fie imparţială şi bazată pe merite, iar economiile emergente trebuie reprezentate la vârful instituţiei.

Locul doi în ierarhia FMI se va elibera în luna august, odată cu retragerea directorului general adjunct John Lipsky. Fondul mai are doi directori generali adjuncţi, pe Naoyuki Shinohara şi Nemat Shafik.

Ministrul sud-african al Finanţelor Pravin Gordhan a declarat marţi că Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud discută nominalizarea unui candidat comun la şefia FMI.

Carstens a servit drept director general adjunct al FMI în perioada 2003-2006, are un doctorat în economie de la University of Chicago şi a preluat conducerea băncii centrale a Mexicului în ianuarie 2010, după un mandat ca ministru al Finanţelor.

Columbia şi Uruguai şi-au oferit votul pentru Carstens.

Premierul rus Vladimir Putin a anunţat pe 27 mai că o susţine pe Lagarde, alăturându-se Marii Britanii ,Germaniei şi Suediei.

Secretarul general al Trezoreriei Statelor Unite timothy Geithner a lăudat abilităţile şi calificările lui Lagarde, dar nu a anunţat sprijinul oficial al Washingtonului pentru candidatul francez.

Statele membre ale Uniunii Europene controlează circa 31% din voturile din acţionariatul de 187 de ţări al FMI, iar SUA deţine 17% din drepturile de vot. "Greutatea" economiilor emergente a crescut d ela 40,5% la 42% în mandatul lui Strauss-Kahn.

FMI a aprobat anul trecut împrumuturi de urgenţă în valoare totală de 91,7 miliarde de dolari şi asigură o treime din pachetele de finanţare externă acordate Greciei, Irlandei şi Portugaliei.

Lagarde a declarat în luna mai că cetăţenia franceză nu este un avantaj, dar nici un dezavantaj pentru candidatura sa.