Pentru finalul acestui an, prognoza de inflaţie este mai ridicată cu 0,8 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, dar pentru sfârşitul anului 2018 BNR a menţinut prognoza la 3,1%, semnalul fiind acela că preţurile vor creşte doar în prim parte a anului viitor.
„Curba aceasta creşte doar pentru sfârşitul anului 2017 şi perioada ianuarie-martie 2018, după care se aplatizează. Nu e deloc uşor de anticipat ce se întâmplă, când taxele ba cresc, ba scad. Ba scade TVA, ba creşte acciza”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
„Am calculat cum ar fi mers inflaţia, dacă nu ar fi fost aceste mişcări de taxe: pentru finalul anului 2017, rata anuală ar fi fost de 2,3%, iar pentru finalul anului 2018 ar fi fost de 3,1%. Fără impactul taxelor, rata inflaţiei ar fi arătat mai bine”, a menţionat guvernatorul BNR.
Principalele presiuni inflaţioniste sunt, potrivit guvernatorului, creşterea costurilor de producţie şi măririle de salarii, pe fondul unei incertitudini privind evoluţia preţurilor la energie.
„Preţurile administrate prezintă incertitudini majore, în condiţiile procesului de dereglementare a preţurilor la energie”, a mai spus Mugur Isărescu.
Ca influenţe externe, principalul factor este evoluţia cotaţiilor ţiţeiului şi „ne ajută faptul că inflaţia din Europa nu a prins aripi; nu a prins aripi, dar nici nu mai e deflaţie”, a arătat guvernatorul.