- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Lazea: Nu este moral ca toate băncile să plătească o taxă suplimentară
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a declarat că nu este moral ca toate băncile să plătească o taxă suplimentară, întrucât numai unele instituţii de credit au beneficiat de bani publici din partea statelor în care operează.
Lazea: Nu este moral ca toate băncile să plătească o taxă suplimentară (Imagine: Silviu Matei/Publimedia/Mediafax Foto)
"Cred că acele bănci care au beneficiat de bani publici în ţările lor - trebuie să subliniez că România nu a dat niciun fel de bani publici pentru sprijinirea vreunei bănci-, acelea şi numai acelea ar trebui să plătească într-un fel sau altul. A băga toate băncile la grămadă sub o asemenea taxă nu cred că este moral pentru că ar însemna un fel de socializare a pierderilor, adică ar trebui să plătească taxa aceasta şi acele bănci care nu au beneficiat de bani publici", a declarat Lazea la emisiunea "După 20 de ani", care va fi difuzată duminică la PRO TV.
ULTIMELE ȘTIRI
-
După anularea alegerilor și suspendarea dreptului TĂU la vot, mai crezi în statul român democratic? VOTEAZĂ AICI / SONDAJ Aleph News – Mediafax – Ziarul Financiar
-
Vladimir Putin, la conferinţa anuală de presă: Occidentul poate să încerce capabilităţile rachetei Oreşnik prin alegerea unei ţinte în Kiev şi folosirea sistemelor antiaeriene. Liderul rus critică dislocarea THAAD în România
-
Leul a început să se deprecieze la cotaţiile interbancare. BNR anunţă un curs neclintit
-
Restricţii de trafic în Capitală pentru manifestările dedicate comemorării Revoluţiei din 1989
El a precizat că declaraţiile sunt în nume personal, adică nu reprezintă un punct de vedere oficial al băncii naţionale.
Întrebat dacă scăderea salariilor şi pensiilor, şi creşterea unor taxe pentru cei din sectorul privat sunt morale, Lazea a spus că moralitatea trebuie judecată şi intertemporal.
"Vreau să vă spun că generaţia noastră, a celor de 40-50 de ani, este generaţia din România care este pe cale să lase fiilor şi nepoţilor cea mai mare datorie publică făcută de această ţară pe timp de pace. Şi iată de ce este moral să vorbeşti că atunci când ai creat o problemă, tu, ca generaţie, tot tu, ca generaţie, să o rezolvi. Nu este normal şi moral ca alţii să vină să astupe găurile pe care le-ai făcut tu din nebăgare de seamă, din neştiinţă, din lăcomie, sau din «n» motive", a continuat economistul.
Mai mult, întrebat dacă nu generaţia de politicieni a fost cea care a greşit, Lazea a replicat că populaţia a fost principalul beneficiar al creditelor cu buletinul şi al consumului excesiv.
"Nu generalizez deloc pentru că fiecare ţară are clasa politică pe care o merită şi, să fim serioşi, de aceste credite date cu buletinul şi de consumul excesiv nu au beneficiat în primul rând politicienii. A beneficiat marea masă a populaţiei, care s-a îndatorat peste măsură, fără să se gândească că va veni şi scadenţa pentru acest moment", a explicat Lazea.
El a arătat că în ultimii zece ani au existat două perioade principale din punct de vedere al evoluţiei economiei, respectiv 2000 - 2003 şi 2004 - 2008.
"Între 2000 şi 2003, PIB-ul şi salariile s-au dublat, dar într-o manieră sănătoasă pentru că nu era o creştere bazată pe consum, ci echilibrată şi pe investiţii şi pe consum şi pe exporturi. Între timp, în perioada 2004- 2008, PIB-ul şi salariile s-au dublat din nou, dar într-un mod cu totul nesănătos", a arătat economistul.
El a menţionat că între 2000 şi 2003 situaţia finanţelor publice era "extrem de sănătoasă", că deficitul bugetar se situa în fiecare an sub nivelul de 3% din PIB, datoria publică scădea an de an, de la aproximativ 20% din PIB la 12%, şi că sistemul de pensii era autosustenabil.
"Eram într-un ciclu financiar virtuos, şi cu toate astea salariile şi PIB-ul s-au dublat. Lucrul ăsta lumea nu îl ştie în ţara asta. (...) Nu este trecutul, este lecţia pe care nimeni în ţara asta nu a adus-o în faţa publicului", a mai spus Lazea.
El a dat ca exemplu că doar cinci state din lume au reuşit până în prezent să înregistreze creştere economică de peste 5% timp de 10 ani, acestea având o situaţie demografică pozitivă.
"Toate acele ţări erau state cu o demografie favorabilă, adică ţări în care (...) sporul populaţiei era pozitiv. Nicio ţară cu spor demografic negativ, cum este România, şi nicio ţară europeană în orice caz, nu a putut să crească cu peste 5% timp de peste 10 ani", a explicat economistul-şef al BNR.
Potrivit oficialului băncii centrale, investitorii sunt foarte atenţi în prezent la statele unde îşi orientează banii, iar cele mai vulnerabile sunt cele care s-au supraexpus şi care au o demografie nefavorabilă.
"Aşadar această faimoasă şi fabuloasă creştere economică, care între timp a devenit viţelul de aur la care toţi se închină, ar trebui calificată în sensul că ar fi fost mai bine să fie mai mică şi mai sănătoasă", a spus Lazea.
El a spus că, în primul rând, România trebuie să se gândească la modelul de creştere economică, care trebuie să fie similar cu cel din perioada 2000 - 2003.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
GANDUL.RO