Lazea: România are nevoie de peste 20 de ani pentru a reduce decalajul faţă de UE privind PIB

"O eroare a elitelor intelectuale româneşti este să forţeze ritmul economic crezând că este dezirabil sau posibil să revenim la 5-6%, ritmul de creştere de dinainte, cu sau fără fonduri europene. Acest lucru nu se va întâmpla. Lucrul care transmis ca şi mesaj este că e nevoie de două generaţii....O generaţie a trecut. Putem să gândim că încă în 23 de ani vom ajunge la 75% (decalajul faţă de UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, n.r.). Este un efort pe termen lung. România nu este obişnuită cu planurile pe termen lung. Aici este o societate cu respiraţie scurtă. Totul e pe ecran, mâine, în ziarul de mâine, pe sticlă", a spus Lazea, la un seminar pe tema capitalismului.

El a menţionat că declaraţiile sunt făcută în nume personal, fără să reprezinte poziţia băncii centrale.

"Trebuie demontate anumite percepţii. În primul rând discursul actual potrivit căruia o creştere de 2% nu este importantă, când nouă ne-ar trebui 4%. Nu se uită nimeni că în Europa de Vest ritmul este 0% şi că avem un diferenţial de 2%, nenorocit aşa cum este, faţă de Europa de Vest, ceea ce înseamnă o convergenţă. Anul trecut, dacă n-am fi avut un an agricol prost, nu am fi avut o creştere de 0,7%, ci am fi avut o creştere de 2,1%. Ceea ce înseamnă că şi atunci când Europa de Vest stagnează, noi putem prin modelul pe care îl avem acum, să generăm un diferenţial de 2%. Dacă am păstra acest diferenţial de 2% timp de zece ani am ajunge de la 50% din PIB -ul pe locuitor la 60%. Vom ajunge într-o generaţie, în 23 de ani, la 75%", a adăugat Lazea.

El s-a referit şi la modelul de creştere ecomică, menţionând că acesta s-a schimbat deja şi nu se mai bazează pe consum, ci pe export, iar datele privind balanţa comercială, pozitivă în primul trimestru, susţine acest aspect.

"Problema este să nu stricăm acest model pentru că se poate face cu uşurinţă. Pe mine mă şochează cu ce lejeritate se vorbeşte în mediile publice şi politice despre echivalenţa dintre reducerea TVA şi reducere CAS. Păi, staţi domnule, că dacă reduc TVA încurajez consumul, deci mă întorc în modelul trecut, iar dacă reduc CAS stimulez producţia", a afirmat Lazea.

El a arătat că cele două efecte au consecinţe diferite asupra modelului economic.