Legea dării în plată: 1.000 de dosare se află pe rolul Curţii Constituţionale, instanţele suspendă procesele

„Procesele se suspendă în continuare pentru a fi trimise la Curtea Constituţională, deşi s-au respins excepţiile, s-au fixat nişte linii directoare cum să se soluţioneze aceste procese. Mai mult decât atât, s-au adunat la circa 1.000 astfel de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, care probabil că o să fie iritată de atâtea excepţii. Instanţele, în genere, susţin că nu le este clar cum să soluţioneze problema impreviziunii şi, de aceea, aşteaptă să obţină motivarea Curţii Constituţionale. Personal, cred că din partea celor care ridică în continuare excepţii de neconstituţionalitate ştim că acestea vor fi respinse”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Gheorghe Piperea, iniţiatorul acestei legi.

Impreviziunea se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării şi cel al dării în plată, iar acesta poate fi pus pe seama fluctuaţiei cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective sau care nu intervine nu din vina angajatului, a unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, a unei boli sau altor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în nou Cod Civil din 1 octombrie 2011.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.

Citeşte şi: Românul din statistici trăieşte puţin, dar munceşte mult pentru calitatea vieţii sale

În opinia lui Gheorghe Piperea, această situaţie prin care se ridică numeroase excepţii de neconstituţionalitate este „o adevărată nesupunere civică, o atitudine de ostilitate împotriva unei legi a statului român, care o să aibă consecinţe foarte grave în viitor”.

„Dacă faţă de o astfel de lege există o astfel de nesupunere civică, se va putea întâmpla la fel cu orice altă lege de acum încolo. Imaginaţi-vă situaţia în care de acum încolo consumatorii ar urma să fie obligaţi prin executări silite să-şi plătească ratele şi aceştia ar refuza să le achite. Tot aşa, ar fi o reacţie şi aceştia ar putea spune: <<Vouă băncilor, nu vă place Legea dării în plată, nouă nu ne place Codul de procedură civilă care vorbeşte despre executare silită>>. Pe de altă parte, din perspectiva judecătorilor este neplăcut să constaţi că aceştia sunt nelămuriţi asupra previziunii, instituţie care există în Codul Civil, care se discută la facultăţile de Drept. A respinge astfel de acţiuni pe motiv că nu ştiu ce o să spună Curtea Constituţională este o adevărată delegare de justiţie. Iar dacă aşteaptă răspunsul Curţii Constituţionale, ar putea să amâne procesele o lună-două şi nu să le suspende”, este de părere avocatul Gheorghe Piperea .

La sfârşitul lunii trecute, Curtea Constituţională a decis că legea este „parţial constituţională“, iar verdictul a stârnit confuzie. Dintre articolele contestate, Curtea a admis două articole ca fiind constituţionale, iar pentru alte două a dat o anumită interpretare. Curtea nu s-a pronunţat clar cu privire la caracterul retroactiv al legii.

Citeşte şi: Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

Citeşte şi: Vinurile preferate ale lui Ceauşescu au ajuns deliciul chinezilor: „Vinul e ca viaţa omului, îl facem, îl creştem, îl educăm, până ajunge sus" - FOTO