Legile bugetului şi asigurărilor sociale au fost adoptate de comisiile reunite pentru Buget-Finanţe/ Ministrul Finanţelor: Vom vedea că estimările Comisiei de Prognoză au fost moderate, nu optimiste

UPDATE 21:12 Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan: Vom vedea că estimările Comisiei de Prognoză au fost de fapt moderate, nu optimiste

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat duminică, după adoptarea Legii bugetului de stat de către comisiile reunite din Parlament, că are toată încrederea că estimările Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) sunt realiste. CNP estimează o creştere economică de 5,5% în 2017.

„Demararea investiţiilor în zona de infrastructură – şi acest proces aşteaptă bugetul pe care tocmmai îl adoptăm acum – va stimula pe partea dezvoltării capacităţii economice a României şi consolidării PIB-ului potenţial, astfel încât ceea ce astăzi spunem că reprezintă o proiecţie de creşetere de 5,2% să fie o treabă recunoscută de toată lumea. De unde acum două săptămâni erau tot felul de pooroci pesimişti că nu este realistă creşterea, ultima estimare dată de grupul Goldman Sachs vorbeşte de o creştere economică în anul 2017 de 5%. Deci, iată, foarte aproape de ceea ce spune Comisia noastră de Prognoză, care refuz în mod definitiv să accept acuza că ar răspunde unor influenţe politice”, a precizat Viorel Ştefan.

Ministrul Finanţelor a mai menţionat: „De la criză încoace, bugetele s-au construit pe o prognoză a Comisiei Naţionale de Prognoză acuzată că ar fi foarte optimistă, pentru ca la final, la sfârşit de an, să se constate că a fost pesimistă. Toate corecţiile au dus la un ritm mai mare de creştere. Deci, de fiecare dată Comisia de Prognoză s-a dovedit că a avut dreptate, ba chiar a luat în calcul scenarii nu optimiste, ci moderate”.

Întrebat despre influenţa manifestaţiilor din ultimele zile asupra mersului economiei, Viorel Ştefan a spus: „N-aş vrea să pun neapărat în legătură evoluţiile macroeconomice cu acest exerciţiu democratic al manifestaţiilor din partea societăţii civile. Eu cred că economia românească este o economie solidă. Este pusă pe o cale de rulare sustenabilă şi nu cred că poate să sufere din cauza unor astfel de influenţe. Uitati-vă şi pe cursul leului. După un puseu de depreciere, aţi văzut că piaţa cu mecanismele ei a corectat, şi-a revenit şi se va reveni pe trendul normal. Nu am indicii să cred că se poate întâmpla ceva cu trendul de creştere al economiei şi de creştere a potenţialului de PIB al ţării, mai ales că prin demararea programelor începând cu 1 februarie şi următoarele luni vor intra în funcţiune programele noastre de stimulare a dezvoltării economice, şi acestea vor produce efecte”.

Referindu-se la bugetele serviciilor speciale, Viorel Ştefan a declarat că preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut în mod insistent să le majoreze. „În analiza care s-a făcut pe bugetele instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale au fost observaţii din partea conducătorilor acestor instituţii, mai ales pe partea de servicii, în legătură cu faptul că ar fi nevoi ale dezvoltării, perfecţionării acestor servicii, care nu se regăsesc cu suport financiar în acest buget. Au cerut bani pentru dezvoltarea serviciilor, pentru aplicaţii informatice, pe de o parte. Pe de altă parte, am concluzionat că bugetele aşa cum sunt ele dimensionate asigură funcţionarea în condiţii de normalitate a tuturor aceste servicii şi atunci în legătură cu nevoia lor de a se dezvolta, de a mai face investiţii, am promis şi în CSAT că vom fi alături de aceste servicii şi după execuţia pe prima jumătate a anului, la rectificare, vom evalua împreună posibilităţile de a suplimenta bugetele acestor servicii. A ţinut domnul preşedinte Iohannis foarte mult să aibă acest angajament din partea minsitrului de Finanţe şi a primului ministru şi l-a obţinut”, a încheiat Viorel Ştefan.

Update 18:33 Florin Cîţu: Liberalii nu au votat bugetul, prognozele pe care e construit sunt prea optimiste

Senatorul PNL Florin Cîţu a precizat duminică, după adoptarea Legii bugetului de stat de către comisiile reunite pentru Buget-Finanţe din Parlament, că liberalii nu au votat acest proiect întrucât prognozele pe care este construit sunt prea optimiste, iar România este „o ţară săracă”.

„Bugetul este construit pe prognozele PSD, nu ale Comisiei Naţionale de Prognoză. Un scenariu realist s-ar putea obţine dacă am face o medie din prognozele sectorului privat, ale băncilor sau ale instituţiilor financiare internaţionale”, a spus Cîţu.

El a mai precizat: „Avem mai multe considerente să spunem că acest buget nu susţine creşterea economică, este consturint pentru votanţii PSD şi pentru cei care sunt mai neaveniţi din punct de vedere economic. România este o ţară săracă, iar ceea ce face PSD este sa redistribuie 100% din PIB către ceilalţi 70%”. Potrivit senatorului, proiectul bugetului „ascunde eventualele nerealizări din programul de guvernare”.

Legile bugetului şi asigurărilor sociale au fost adoptate de comisiile reunite pentru Buget-Finanţe

Potrivit proiectului, la construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2017 s-au avut în vedere următoarele:
- majorarea cu 5,25% a valorii punctului de pensie începând cu luna ianuarie 2017, respectiv la 917,5 lei;
- majorarea valorii punctului de pensie de la 1 iulie 2017 la 1.000 de lei;
- acordarea începând cu 1 ianuarie 2017 a unui indice de corecţie de 1,14 şi de 1,05 începând cu 1 iulie 2017;
- încadrarea cheltuielilor bugetare în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2017-2019;
- creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2017 la 3.131 de lei, faţă de 2.815 lei estimat pentru anul 2016 şi 2.555 de lei realizat în anul 2015;
- scăderea numărului de şomeri înregistraţi cu 42.000 de persoane, ajungându-se astfel la finele anului 2017 la 387.000 de persoane, de la 429.000 de persoane estimat pentru finele anului 2016;
- scăderea ratei şomajului înregistrat la finele anului 2017 la 4,3% faţă de 4,8% estimată pentru finele anului 2016.

În anul 2017, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 56,8 miliarde de lei, din care 56,6 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) şi 130 de milioane de lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,8% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi active nefinanciare).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, 91,7% vor fi alocate pentru asistenţă socială (pensii de invaliditate din cauză de accidente de muncă sau boli profesionale, ajutoare sociale în caz de invaliditate), 0,6% contribuţii de sănătate plătite la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical şi 7,7% pentru funcţionarea sistemului (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii şi active nefinanciare).

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2017 sunt în sumă de 55,01 miliarde de lei, respectiv 6,7% din PIB.

La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor, s-a avut în vedere o pensie medie lunară de 990,7 lei.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2017 cu un excedent în sumă de 281,6 milioane de lei care reprezintă rezultatul financiar al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Potrivit aceluiaşi proiect, pentru anul 2017, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a prevăzut finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 1,14 miliarde de lei, din care 1,11 miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj ( 97,9%) şi 23,5 milioane de lei fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (2,1%).

Sumele reprezentând cheltuieli aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj au ca principale destinaţii:
- asistenţa socială (indemnizaţiile de şomaj; indemnizaţiile de şomaj pentru absolvenţi, stimularea angajatorilor care încadrează absolvenţi, stimularea angajatorilor care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, stimularea mobilităţii forţei de muncă etc.), reprezentând 58,8% din total;
- plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente prestaţiilor suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj - 11,8% din total;
- cheltuieli pentru administrarea fondului (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului şi active nefinanciare) şi alte cheltuieli (subvenţii, alte transferuri, programe cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, transferuri către bugetele locale pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă), reprezentând 27,6% din total;
- acordarea de subvenţii necesare funcţionării centrelor regionale de formare profesională a adulţilor, 1,8% din total.

Din totalul cheltuielilor aferente Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, 94,9% reprezintă sumele aferente plăţii creanţelor salariale şi 5,1% reprezintă cheltuieli de gestionare a acestui Fond.

Nivelul cheltuielilor ce se finanţează în anul 2017 din bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit avându-se în vedere în principal următoarele categorii de beneficiari şi cuantumuri medii lunare:
- 61.300 de beneficiari de indemnizaţie de şomaj;
- 20.000 de beneficiari de indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţi;
- 508 lei indemnizaţie de şomaj medie lunară;
- 250 de lei indemnizaţie de şomaj medie lunară pentru absolvenţi.

Citeşte şi: Bugetul Ministerului Finanţelor, adoptat de comisiile pentru Buget-Finanţe din Parlament

Citeşte şi: Ministrul Economiei, Alexandru Petrescu: OUG 13 nu a fost o greşeală. Iohannis să îşi intre în rolul de mediator

Citeşte şi: Bugetul Ministerului Economiei, adoptat de comisiile reunite pentru Buget-Finanţe din Parlament

Citeşte şi: Ministerul Finanţelor lansează o platformă dedicată titlurilor de stat