Leul românesc, văzut în scădere. Principalele valute din Europa Centrală şi de Est s-ar putea aprecia în raport cu euro

Leul românesc este văzut în scădere uşoară în anul următor la 4,81 lei/euro, de la 4,725 lei/euro, potrivit sondajului, care a avut loc între 1 şi 3 iulie.

Leul a fost cea mai slabă monedă din regiune în acest an, deoarece ţara a fost afectată de politicile fiscale imprevizibile şi de dezechilibrele economice tot mai mari.

Ciprian Dascalu, economist şef la ING România invocă creşterile de dificit de cont curent şi bugetar pentru evoluţia mai puţin performantă a leului, văzut drept mai slab decât alte valute din ECE. Deficitul bugetar consolidat al ţării a crescut la 1,43% din PIB în primele cinci luni, de la 1,1% la sfârşitul lunii aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a majorat cu 38,5%, la 2,31 miliarde euro în ianuarie-aprilie.

Băncile centrale din Polonia, Ungaria şi Republica Cehă ar trebui să păsteze actualele niveluri ale ratelor dobânzilor în acest an, chiar dacă inflaţia se majorează, ceea ce contrastează politicile din zona euro şi Statele Unite, unde responsabilii au semnalat necesitatea de a creşte dobânzile, pentru de a face faţă inflaţiei şi riscurilor la adresa comerţului mondial.

Creşterile salariale au antrenat creşterea economică a zonei şi au accelerat inflaţia, spre deosebire de zona euro, unde ritmul a încetinit.

Tatha Ghose, Senior EM Economist la Commerzbank avansează posibilitatea scăderii ratei dobânzii de către BCE chiar şi cu 20 de puncte de bază, alături de extinderea programului de relaxare cantitativă, de cumpărare de active în valoare de 2.600 de miliarde de euro al băncii centrale europene, care a fost oprit în decembrie anul trecut.

Forintul maghiar ar urma să crească cu 0,77% în raport cu euro în anul următor, la 320 forinţi pentru un euro, zoldul polonez este vâzut urcând cu 0,5%, la 4,22 zloţi/euro, iar coroana cehească se va întări uşor până la 25,30 coroane/euro, potrivit celor 34 analişti chestionaţi de Reuters.